PNL – Partidul Naşterii de Luni?

Viorel DĂDULESCU

O succintă rememorare: deputata de Ţara Oaşului, Andreea Paul, încercînd, după puterea minţii domniei sale, să propună introducerea iniţiativei legislative a aşa numitei “cote de gen”, care implică stabilirea unui procent (obligatoriu, indiferent de orice alte crierii) de femei în rîndul candidaţilor unui partid, a afirmat: “Pe fetiţa mea am născut-o sîmbăta, adică în weekend, ca să nu pierd nicio zi de muncă”. După vreo cîteva săptămîni de la această comunicare, doamna deputat a revenit cu o precizare: “Aş vrea să clarific de la început un lucru, am născut luni, 12 iulie 2010”.

Precizare binevenită. Căci, altfel, România ar fi putut ajunge, din nou, în Guiness Book of World Records, cu un record absolut insolit: naşterea unuia şi aceluiaşi singur copil (La mulţi ani, să trăiască!), de două ori, în două zile diferite: sîmbăta şi lunea. (Să mulţumim, totuşi, doamnei Paul că a ales să se odihnească duminica).

După cît mă duce mintea, atitudinea doamnei nu ar trebui să reprezinte un subiect de dezbatere publică – ar putea fi, cel mult, un subiect de dezbatere medicală. Însă, dînsa este şi deputat în Parlamentul României şi vicepreşedinte al noului PNL. Fapt ce ar trebui să dea de gîndit măcar cîtorva categorii sau grupuri sau grupări (nu ştiu cum mai pot să le numesc) de persoane.

Una ar putea fi cea reprezentată de alegătorii doamnei deputat. Dînsa nu numai că este, acum, deputat, dar a şi fost un membru marcant al guvernului Boc. Nu vreau să mă gîndesc cîte din deciziile acelei guvernări ar fi putut fi sau chiar au fost influenţate de doamna Paul. Acest gînd mă înspăimîntă. Prefer să mă gîndesc că, la viitoarele alegeri, alegătorii vor merge la vot dis de dimineaţă, şi abia după aceea în altă parte. Din cîte ştiu, în Ţara Oaşului se face multă ţuică bună.

O altă grupare sau categorie ar putea fi cea a persoanelor care susţin introducerea “cotei de gen”. Nu discut calitatea acestei propuneri legislative, însă – susţinînd şi eu egalitatea de drepturi – nu pot să nu spun că orice lege ar trebui să beneficieze de “egalitatea de şanse”. Ori, demersul doamnei care a născut (sau nu?) în două zile ar putea avea un efect invers celui dorit: dacă propunerea sa chiar ar fi luată în considerare, doamnele acestei ţări (şi, har Domnului, avem multe doamne care nu sînt de nici de talia şi nici de ţinuta domanei Paul) s-ar putea trezi că au o reprezentare în Parlament echivalentă cu cea a “minorităţilor, altele decît cea maghiară”.

Un alt grup de oameni ar putea fi cel de la conducerea Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, unde doamna este lector universitar. Nu ştiu cîţi studenţi are această respectabilă instituţie, dar mă gîndesc că, poate, părinţii unor potenţiali studenţi s-ar putea uita şi cine predă acolo. Şi dacă ar face asta, oare ce decizie ar lua ei privind şcoala pe care o urmează copiii lor? Domnilor profesori aţi alege ca fiica sau fiul dumnveastră să aibă un asemenea cadru didactic?

În sfîrşit, nu pot să nu mă refer şi la actualul PNL – rezultat din fuziunea între vechiul PNL şi vechiul PDL – unde a ajuns şi doamna lector universitar, pe poziţia de vicepreşedinte. Aşa, ca cetăţean imparţial, care susţine egalitatea de şanse şi între partide, cred că această formaţiune politică se află acum într-un total dezavantaj. Poate că şansa de a nu se acoperi de un ridicol total este reconsiderarea poziţiei pe care domna Paul este situată în partid. Altfel, este posibil ca iniţialele PNL să aibă semnificaţia celor din titlul acestui text.