PLUS, un partid “sub acoperire”?

Fostul premier, Dacian Cioloș, a anunțat, sâmbătă, la Cluj-Napoca înființarea unui nou partid politic – Partidul Libertății, Unității și Solidarității (PLUS), formațiune care a fost deja înregistrată la Tribunalul București. Totodată, Dacian Cioloș a spus că va solicita retragerea dosarului de înregistrare a partidului Mișcarea România Împreună (MRÎ) din cauza tergiversărilor în instanță.
Anunțul făcut de Cioloș a surprins oarecum opinia publică din România. Și asta deoarece nimeni nu se aștepta că Dacian Cioloş, unul dintre cei care clamează mereu respectarea normelor, a transparenței și principiilor statului de drept, să reununțe la demersul privind înființarea Mișcării România Împreună și să apeleze la interpuși pentru a avea o organizație politică cu personalitate juridică. După cum se știe, conform Legii 114 din 2015, trei persoane pot solicita instanței înființarea unui partid politic. De asemenea, odată cu o demararea unei astfel de inițiative, orice persoană interesată poate contesta demersul. În cazul proiectului politic Mișcarea România Împreună, cererea pentru obţinerea personalității juridice a fost depusă în martie 2018, iar pe parcursul celor 16 termene care au avut loc până acum, solicitarea de înscriere a acestui partid a avut parte de mai multe contestaţii. Acestea au fost depuse fie de formațiuni politice deja înregistrate, fie de către persoane fizice. Cioloș s-a arătat deranjat de folosirea acestor pârghii procedurale, înaintând o contestație privind tergiversarea înscrierii în registrul partidelor a Mișcării România Împreună. Bineînțeles, instanța i-a respins cererea ca neîntemeiată. Și asta după ce cu un termen înainte, judecătorul îi acceptase o preschimbare de termen, devansându-l cu o săptămână decât era fixat inițial. Cioloș nu a mai acceptat ca procesul de înscriere a formațiunii sale în registrul partidelor politice să-și urmeze cursul procedural, apelând la un tertip care nu face deloc cinste unei persoane care flutură mereu lozinci legate de transparenţă şi principii ale statului de drept.
Nu că ar fi ilegal ceea ce a făcut Cioloş Este perfect legal. Numai că întrebarea care se pune este de ce a apelat Cioloş la interpuşi pentru a-şi atinge scopul. Mai exact ce are fostul premier de ascuns şi nu doreşte să afle cei care-l contestă? Cu siguranţă, Cioloş a avut motivele sale care l-au făcut să apeleze la această metodă de tip „sub acoperire’’ pentru a-şi înfiinţa partidul. Care sunt acestea? Vom vedea. Oricum, nu este pentru prima dată când Cioloş apelează la pârghii mai puţin specifice democraţiei pentru a-şi atinge scopurile. După cum ştiţi, în 2015 el a devenit premier fără să fi avut în acest sens votul electoratului, investirea sa la Palatul Victoria fiind posibilă doar fiindcă aşa a dorit un singur om: preşedintele Iohannis.

Cosmin PURIȘ