Plata în numerar domină în continuare tranzacţiile comerciale

În pofida dezvoltării spectaculoase a infrastructurii de acceptare a cerdurilor din România, doar o mică parte a magazinelor din ţara noastră acceptă acest gen de tranzacţii.

În 2000, piaţa cardurilor din România, cu un portofoliu de 1 milioane de produse valide în circulaţie, însemna 15,6 milioane tranzacţii şi un volum de 470 milioane Euro. Astăzi, aceste volume se obţin în mai puţin de două săptămîni de tranzacţionare.

Crearea infrastructurii de acceptare a cardurilor în România a început în a doua jumătate a anilor ’90, după ce, în 1995, erau lansate primele carduri. Prima perioadă a fost o construcţie lentă, astfel că în anul 2000, piaţa număra doar 1.500 terminale, numărul de ATM-uri fiind aproximativ egal cu cel al POS-urilor. Dezvoltarea spectaculoasă a reţelei de acceptare la comercianţi s-a produs începând cu 2003-2004, odată cu explozia retailului bancar.

Piaţa are în prezent aproximativ 140.000 de terminale (ATM + POS), peste 90% dintre ele fiind instalate la comercianţi. Cu toate acestea, deşi avem în jur de 6,5 milioane de posesori de card, sîntem încă departe de a acoperi cu terminale POS toţi comercianţii, deocamdată doar înb marile lanţuri de magazine vînzările prin card avînd o pondere de circa de 25% din totalul vînzărilor.

Însă, pentru marea masa a comercianţilor de cartier, acceptarea cardurilor este privită mai degrabă ca o diminuare a încasărilor, foarte mulţi nefiind dispuşi să suporte comisionul de cel puţin 2% per tranzacţie. Plus că, în condiţii de criză şi impozitare excesivă, tendinţa este de a încasa numerar, în multe cazuri fără eliberare de bon fiscal.

Asa se face că, după mai bine de 15 de ani de la semnarea primelor contracte cu comercianţii în vederea acceptării la plată a cardurilor, astăzi avem mai puţin de 40.000 de firme care fac acest lucru. Rezultatul nu poate fi considerat decît dezamăgitor, avînd în vedere faptul că în România numărul de comercianti care au instalate case de marcat este de peste 10 ori mai mare.

POS sau ATM?

Iniţial, băncile nu ştiau ce să dezvolte cu prioritate, activitatea de emitere – cu atragerea a cît mai mulţi clienţi pe card, sau cea de acceptare – care presupune investiţii în dezvoltarea reţelei de terminale. Dezvoltarea a mers oarecum în paralel, cu un plus investiţional pe reţeaua de comercianţi, astfel că raportul ATM-POS de 1 la 1 în 2000 a crescut la 1 la 12 în 2013. Numărul de ATM-uri a crescut de 15 ori, iar cel al POS-urilor de 160 de ori. Reţeaua a continuat să crească şi după declanşarea crizei – mai lent pe ATM, dar suficient de viguros pe POS, însă emiterea de carduri a înregistrat o plafonare.

In ciuda faptului că portofoliul de carduri a rămas de 5 ani în jurul a 13,6 milioane, gradul de tranzacţionare a crescut foarte mult, ca urmare tocmai a dezvoltării reţelei de acceptare. Astfel, s-a ajuns ca numărul de tranzacţii să creasca cu 40% în numai 5 ani, deşi portofoliul de carduri este comparabil cu cel din 2008. Pe fondul unei uşoare reveniri a activităţii de emitere, se presupune că în 2013 se va îmbunătăţi şi mai mult gradul de tranzacţionare. Deja se constată o creştere cu peste 60% a numărului de tranzacţii din primul trimestru al acestui an, la aproximativ 95 milioane, faţă de cel din aceeaşi perioadă din 2008, cînd se înregistrau 59 milioane de tranzacţii.

Numerarul rămîne la putere

Dacă a crescut atît de mult tranzacţionarea pe card, înseamnă că se fac mai puţine tranzacţii în numerar, însă aceasta nu se vede în diminuarea numerarului din circulaţie. Practic, acesta a continuat sa crească, în parte pentru că tranzacţiile pe card de retragere numerar sînt în continuare majoritare, chiar dacă ponderea tranzacţiilor comerciale în totalul tranzacţiilor cu cardul a înregistrat o creştere spectaculoasă, de la 4% în 2004 la 42% în 2013. In plus, media valorică a unei tranzacţii de retragere este de peste trei ori mai mare decît o plată la comerciant. In aceste condiţii, este evident faptul că prin utilizarea cardurilor se alimentează creşterea numerarului din afara sistemului bancar. Practic, din cele 30,1 miliarde Euro tranzacţionate în perioada aprilie 2012 – martie 2013, 83% au însemnat retrageri de la automatele bancare.