Planul guvernului ceh de a retroceda proprietăţi bisericii suscită rezistenţă

New York Times

Proiectul de retrocedare a mai mult de jumătate din proprietatea bisericii naţionalizată după preluarea puterii de comunişti în 1948 în valoare de circa 134 miliarde de coroane (aproximativ 7 miliarde dolari), reprezintă cea mai costisitoare restituire de proprietăţi din Republica Cehă de la căderea comunismului în 1989 şi deschide o cutie a Pandorei de duşmănii istorice şi nelinişti sociale, determinîndu-i pe cehi să-şi revizuiască relaţiile tensionate cu Biserica Romano-Catolică.

O mare parte a proprietăţilor sînt terenuri agricole şi păduri, evaluate la circa 75 miliarde de coroane. În plus, guvernul a fost de acord să plătească bisericilor 59 miliarde de coroane în următorii 30 de ani pentru proprietăţile ce nu pot fi restituite, deoarece sînt deţinute acum de terţe părţi.

Biserica Romano-Catolică va obţine cea mai mare parte a proprietăţilor şi banilor cash – aproximativ 80% -, restul mergînd spre peste o duzină de alte biserici şi grupuri religioase.

Numeroşii critici ai proiectului contestă evaluarea şi dreptul asupra proprietăţilor ce vor fi retrocedate, care se ridică la aproximativ 56% din toate proprietăţile Bisericii naţionalizate în perioada comunismului. Într-un moment de austeritate, cînd guvernul încearcă să taie încă 24 de miliarde de coroane de la buget în acest an, mulţi cehi laici pun la îndoială înţelepciunea proiectului.

După 1948 şi pînă la prăbuşirea comunismului în 1989, statul a fost cel care a suportat salariile şi costurile administrative ale bisericilor. Dar costurile anuale de 1,5 miliarde de coroane sînt mai mult decît compensate de cele 4,5 miliarde coroane generate de proprietatea bisericii, pentru stat, anual, a declarat episcopul Tomas Holub, secretarul general al Conferinţei Episcopale cehe, care supraveghează bisericile catolice ale ţării.

Un sondaj de opinie realizat de agenţia STEM, în decembrie, a constatat că 69% din cehi se opun proiectului de lege. Doar 5 pînă la 7% din populaţia de 10,5 milioane merg la biserică în fiecare săptămînă, a remarcat directorul STEM, Jan Hartl.

Recensămîntul ţării, care, la fel ca peste tot în Europa Centrală, întreabă despre apartenenţa religioasă, sugerează că secularismul s-a înrădăcinat adînc. În 1991, peste patru milioane de persoane au declarat un tip de afiliere religioasă. În 2001, numărul a fost de două milioane, iar anul trecut cifra s-a înjumătăţit din nou. Antipatia faţă de Biserica Catolică are rădăcini istorice, de pe vremea re-catolicizării, împreună cu germanizarea forţată a teritoriilor Cehiei, care a durat efectiv pînă la prăbuşirea Imperiului Habsburgic, la sfîrşitul Primului Razboi Mondial.

Biserica şi statul au fost atît de strîns legate timp de secole, încît este greu să le desfaci şi să îndeplineşti obiectivul proiectului de lege de a le separa cu adevărat, la un preţ convenit de toţi.

“Biserica nu a fost o entitate privată, care să fi trăit din proprietatea sa”, a declarat Jiri Dienstbier, un membru de frunte al social-democraţilor din opoziţie. A fost întotdeauna legată de stat, a spus el, argumentînd că este un ultragiu să se dea bisericii bani fără a avea mai întîi o listă definitivă a proprietăţilor ce urmează să fie retrocedate. În opinia sa, ar fi suficientă suma de 16 miliarde coroane, aproximativ un sfert din banii conveniţi.

Fără o listă de proprietăţi şi valorile corespunzătoare de piaţă, activişti anticorupţie ca Vladimira Dvorakova, profesoară de ştiinţe politice la Facultatea de Economie din Praga, spun că acordul poate duce la abuz.