Pictura MARGARETEI CATRINU | Tulburãtor cântec la „Porțile neuitãrii”

Cu o biografie marcatã de memorabile împliniri în plan creativ, didactic, managerial și eseistic, clujeanca Margareta Catrinu ne-a fãcut din nou privilegiați martori ai unui tonifiant contact cu elevatele expresivitãți care s-au degajat generos dintr-un tumultuos ansamblu pictural. Primind gãzduire în cuprinzãtorul spațiu de la etajul istoricului lãcaș: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, a avut posibilitatea etalãrii unui impresionant cuantum de peste 100 distincte și valoroase amprente picturale. Ne-am întâlnit acolo cu efectul benefic al manifestãrii unui talent laborios, vital, stãpânit de nobila voințã a unei superioare motivații spirituale.

Ceea ce-i particularizeazã pregnantul demers artistic aparține de o tenace preocupare de a incorpora imaginilor un puternic substrat reflexiv. Spirit cultivat, dinamic și-a împrospãtat continuu repertoriul imaginativ, abordând motive semnificative din freamãtul poetic al naturii și vieții. A evitat prompt anecdoticul narativ, de ordin pur senzorial, fiind pilduitor interesatã de pãtrunderi și evocãri iscate din straturile adânci ale adevãrurilor dãinuitoare. Și-a impus pulsativã obișnuințã de a-și confrunta privirea, gândul și sensibilitatea cu adierile încântãtoare a minunate priveliști și argumente de perenã civilizație, asimilate prin pasionante pelerinaje în țarã și strãinãtate. Prospețimea emoției imediate a fost frecvent filtratã și decantatã încât suprafața picturalã a devenit reflex a sugestive sintetizãri de poezie și miracol. Cuceritã de miresmele specifice diverselor anotimpuri s-a converit în subtil rapsod de inedit, cu învolburãri primãvãratice, estivale, autumnale și hibernale proiectate în infinitul unei necontenite curgeri de frumusețe odihnitoare. Puternic marcatã de expresivitãțile a consacrate vestigii, lãcașe de cult, mãrturii rustice sau de climat istoric constituit le-a prelungit rezonanțele în veridice pulsații de splendoare eternã. Un capitol special al invocãrilor sale picturale s-a definitivat prin tulburãtoarea suitã de portretizãri extrase din iconografia unor ființe dragi, familiare, insemne a fortifiante rememorãri ca surse de cultivare a sentimentelor de puritate, candoare, demnitate, desãvârșire spiritualã.

Intonația puternic individualizatã stilistic a picturii pendulând de la post-impresionism cãtre abstracția liricã, desãvârșitã cu profund har și vãditã subtilitate de Margareta Catrinu, survine din virtuoasa difuzare și orânduire a accentului cromatic. O pensulație cursivã, alcãtuitã din tușe agitate, abundã în fosforescențe de o frapantã solaritate. I-a devenit caracteristicã o intensã neliniște și ardențã a dezvãluirii, animatã de acuratețea tonurilor pure, specifice unei tranșante luminozitãți. Se manifestã în totul exuberanța unor trãiri distanțate de presiunea umbrelor care ne procurã prin plãcutã contemplare un refugiu cãtre zonele unui dorit și necesar optimism existențial.

Desãvârșite sub oblãduirea unui elevat generic: Porțile neuitãrii, imaginile s-au concretizat în temeiul unei mãiestrite experiențe, acoperind exigențele a extinse subiecte ale cãror iluminãri au perfectat un fascinant concert animat de cuceritoare sonoritãți care au rãsfirat în spațiu și timp robuste permanențe spirituale, conștientizând pentru noi actualitatea descoperirii și savurãrii frumuseților din jur, precum și îndemnul de a prețui valorile care ornamenteazã ecranul moștenirilor încãrcate de noblețe, demnitate, armonie și farmec.

Negoițã LÃPTOIU