Pictori clujeni la Institutul Cultural Român de la New York. “CON-FRONT EAST / Painting from Cluj-Napoca”

Cluj-Napoca, municipiu recunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante centre culturale ale Transilvaniei, a devenit, începând cu anii 2000, un nucleu dinamic şi cu adevărat vizibil, atât în România, cât şi pe plan internaţional, în ceea ce priveşte formarea unor puternice generaţii de artişti din domeniul artelor vizuale.

Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca (UAD) este instituţia de prestigiu care a contribuit în mod activ la crearea unui context favorabil pentru susţinerea demersurilor creative ale studenţilor şi cadrelor sale didactice, atât printr-un program academic care îmbină rigurozitatea tehnică şi libertatea creativă, cât şi printr-o deschidere extraordinară spre internaţionalizare (politică managerială strategică la nivel instituţional, iniţiată, la începutul anilor 2000, de rectorul de atunci al instituţiei clujene, pictorul Ioan Sbârciu). În acest sens, proiectele de calitate generate într-un ritm susţinut în cadrul specializ

ării Pictură şi resursele pe care această instituţie le oferă au conturat un important reper în formarea a generaţii succesive de artişti, care s-au remarcat puternic pe plan internaţional, fiind recunoscuţi şi asociaţi sintagmei Şcoala de pictură de la Cluj. Notorietatea care s-a creat în jurul acestui nucleu este un fenomen de importantă actualitate, fiind o repercusiune a angajamentului şi a energiei debordante venite din partea artistului şi profesorului Ioan Sbârciu, formator al mai multor generaţii de artişti, dintre care Adrian Ghenie, Victor Man, Marius Bercea, Mircea Suciu, Şerban Savu, Bencze Laszlo sunt, poate, numele cele mai cunoscute şi apreciate la nivel internaţional.

În acest cadru, expoziţia “CON-FRONT EAST / Painting from Cluj-Napoca” vine să problematizeze o aparentă ambivalenţă: disjuncţia dintre Est şi Vest, pe de o parte, şi aportul Estului la Vest, pe de altă parte, în condiţiile funcţionării sistemice a celor două perimetre artistice din spaţiul internaţional. Expoziţia îşi propune, prin asocierea inedită a volumului de producţie artistică promovată în mediul academic cu realitatea contemporană complexă din punct de vedere cultural şi socio-politic, să evidenţieze în spaţiul new-yorkez o conexiune strânsă, care s-a format de-a lungul câtorva generaţii succesive, între o personalitate artistică marcantă şi cei pe care i-a îndrumat pe un traseu al cunoaşterii, al aprecierilor şi al experienţelor comune, în urma împărtăşirii unor concepte care, în timp, au reuşit să aducă împreună atitudini artistice din cele mai diverse. Ideea de „front comun” încearcă să coaguleze în numele unui status al picturii contemporane româneşti artişti din generaţii / grupări diferite, animaţi de aceleaşi obiective, având capacitatea de a atrage atenţia internaţională, de a genera discursuri, de a provoca reacţii şi de a crea, în mod autonom, o mişcare extrem de amplă în mediile artistice contemporane.

Astfel, expoziţia prezintă lucrările maestrului-profesor Ioan Sbârciu, alături de lucrările celor mai tineri colegi-artişti ai “noului val” al “Şcolii de pictură de la Cluj”: Kudor Duka István, Anca Bodea, Olimpia Bera, Andrei Ciurdărescu, Ioana Olăhuţ şi Cristian Lăpuşan.

Proiectul reflectă, în mod simbolic, ideea că Transilvania a reprezentat de-a lungul istoriei un spaţiu de frontieră, dar şi de confluenţă, între civilizaţia occidentală şi cea orientală, o ultimă „redută”, în care coexistă diverse comunităţi etnice, confesionale şi ideologice, lucru ce conferă întregului habitat un caracter regional unic din punctul de vedere al bagajului cultural. Lucrările artiştilor din expoziţie sunt puternic individualizate, iar din această perspectivă se poate vorbi de un contrast între idei, tehnici, maniere de lucru, dar şi despre continuităţi stilistice şi compatibilităţi estetice, ce se pot realiza la nivelul juxtapunerilor fragmentare. Nu în ultimul rând, atât decalajele între generaţiile celor reprezentaţi, cât şi diversitatea ideilor şi a discursurilor artistice constituie elemente-surpriză în unitatea expoziţională.

Demostene ŞOFRON