Peste doi ani, Ţaga poate redeveni un bazin piscicol

Se lasă liniştea în zona lacurilor piscicole ce ocupă cîteva sute de hectare între Valea Fizeşului şi Cătina. Soarele nu mai încălzeşte luciul apei, iar zbenguiala peştelui se transformă în amorţeală. Este noiembrie, lună care, înainte de 89, era şi luna pescuitului industrial la Ţaga, Sîntejude, Sucutard, Geaca şi Cătina, unde năvoadele pescarilor aduceau la mal mii de tone de crap indigen şi fitofag, care ajungeau vii, în dimineaţa următoare, în magazinele marilor oraşe din ţară. Zootehnia, pomicultura şi piscicultura erau sectoarele profitabile ale agriculturii clujene.

Azi, prin politicile guvernelor post-decembriste, truditorii agricoli au făcut pasul înapoi, nu din cauza oboselii provocate de agricultura cooperatistă, ci a imposibilităţii lucrării pămînturilor  pe care le-au redobîndit în proprietate, pe care se dezvoltă acum vegetaţie spontană; brusturii şi mărăcinişul au devenit culturile dominante. Dispariţia staţiunilor de mecanizare a agriculturii, preţurile împovărătoare ale carburanţilor, îmbătrînirea forţei de muncă şi importurile fără noimă ne-au scos din competiţia marilor grînare ale Europei.

Sectorul piscicol a fost şi el dinamitat, nu din cauza lipsei de apă, care se găseşte din belşug în arealul amintit mai sus, ci a intereselor de grup.  Piscicola Cluj s-a înecat în valurile şi torenţii provocaţi de legile retrocedării, pescuitul s-a mutat prin… sălile tribunalelor, iar prin ape concertează mai mult broaştele, deranjate doar de braconieri şi pescuitul sportiv. Şi totuşi, în această hărţuială plină de incertitudini, sînt şi oameni optimişti, care cred că se poate reveni la vremurile bune, nu ale sistemului perimat, ci ale producţiilor agricole şi  piscicole, în mod special.

Din dialogul purtat zilele trecute cu un împătimit piscicultor şi abil întreprinzător clujean, Ioan Cenean, care şi-a adunat în bibliotecă cam tot ceea ce s-a scris despre tehnologia creşterii peştelui în România ultimilor ani, am reţinut faptul că legislaţia şi interesele de grup, mafiote, sînt principalele cauze ce blochează dezvoltarea pe multe paliere. Rugina roşie a comunismului, sublinia interlocutorul nostru, are azi alte culori, mult mai corozive şi greu de înlăturat, însă trebuie să dovedim tenacitate, să avem speranţa că balanţa binelui va poposi cît de curînd şi în România. Acesta este crezul meu de trei ani, de cînd încerc să… limpezesc apele în lacurile închiriate de la Geaca 3, Sucutard 1 şi mai nou Ţaga Mare. Mă stăpîneşte ideea întinderii năvoadelor în toamna anului 2015, însă nu ştiu cît vor mai rămîne apele învolburate, care pot să influenţeze acest termen. Cine crede că pescuitul sportiv este o afacere, se înşeală. Peştele este un aliment sănătos, dar scump pentru veniturile majorităţii, doar trecerea la creşterea prin furajare poate dezvolta piaţa concurenţială şi ieftinirea peştelui proaspăt şi chiar a celui congelat şi conservat. În acest sens, am consolidat digurile Piscicolei de la Geaca 3 şi Sucutard 1, am decolmatat şi reparat cele şase bazine pentru puiet la Geaca şi cinci la Sucutard, am curăţat lacurile şi malurile de reziduuri şi gunoaie aruncate de indivizi iresponsabili, amenajînd parcări şi locuri pentru pescuitul sportiv. La Geaca am amenajat şi un mic loc de refugiu, unde undiţarii au un gril pe care îşi pot pregăti prînzul sau cina din captura zilei.

• Se poate spune, domnule Ioan Cenean, că lacurile administrate de dumneavoastră au de acum peşte ?

– Da, are balta peşte, de la puiet pînă la exemplare de 4-5 kg şi chiar mai mari. În fiecare an am populat lacurile cu peşte, iar acum bazinele din Geaca sînt pline cu puiet de crap indigen, fitofag, şalău şi ten. Am investit aproape 300 de mii de euro pentru revigorarea pisciculturii în comuna Geaca, urmînd ca în 2014 să ne concentrăm atenţia şi investiţiile pe lacul Ţaga Mare.

• Din cîte înţeleg, nu sînteţi singur în dezvoltarea acestui proiect destul de ambiţios şi costisitor de a înlocui undiţele cu năvoadele la Ţaga?

– Principalul investitor este fratele meu, Ioachim Marian Cenean, care are un puternic parc auto de transport în Austria, cu care sînt asociat. El cu banii şi eu cu administraţia şi producţia. Vrem să dezvoltăm un adevărat agroturism piscicol la Geaca, sens în care dorim să cumpărăm zidurile ce au mai rămas din magazia Piscicolei. Sper ca dumneavoastră să publicaţi imaginea acestei ruine, supraevaluată la 4287 de euro, în timp ce în sat, cu această sumă, cumperi casă sănătoasă, cu toate acareturile şi grădină destul de mare. Vrem să construim un motel pentru pescarii veniţi din judeţ şi din afara lui, să le oferim condiţii confortabile în această zonă de un pitoresc natural de excepţie. Din păcate, se pun mereu beţe în roate, inclusiv din partea Postului de Poliţie Geaca, care, în loc să ne apere de braconieri, confiscă plasele societăţii cu care facem pescuitul de probă, inclusiv prinderea peştelui necesar analizelor medicale permanente şi a celor de studiu şi analiză, solicitate de Universitatea Agricolă şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Chiar dacă Piscicola este gestionată de Lichidator, sper că cei care se află în amontele apelor să sprijine eforturile noastre de revigorare a acestui important bazin piscicol al Clujului. În acest sens vom dezvolta logistica necesară, inclusiv producerea puietului şi a bazei furajere cerută de creşterea peştelui, fără a apela la stimulenţi hormonali în dezvoltarea acestor specii atît de gustoase.

Dumitru VATAU