Peste 7.500 de sesizări privind copiii dispăruți, în decurs de un an

În perioada 30 aprilie 2021 – 20 aprilie 2022, la nivelul Poliției Române au fost înregistrate 7.577 de sesizări privind disparițiile de copii (numărul sesizărilor nu reprezintă numărul copiilor dispăruți, deoarece același copil poate fi semnalat de mai multe ori într-un interval de timp ca fiind dispărut), în aceste cauze fiind dispusă căutarea, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Dintre aceste sesizări, 259 se refereau la copii cu vârste până la 10 ani, 2.003 la copii cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani și 5.315 la minori mai mari de 14 ani.

Potrivit unei informări a Poliției Române, transmisă presei cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului Dispărut și Exploatat Sexual, 25 mai, majoritatea copiilor dispăruți sunt găsiți de polițiști în primele 24-48 de ore de la primirea sesizării, în perioada de referință fiind rezolvate 7.572 de sesizări.

„De la declanșarea războiului în Ucraina, Asociația Telefonul Copilului a fost informată de Missing Children Europe și de organizația neguvernamentală ucraineană Magnolia în legătură cu dispariția unor copii ucraineni. Cazurile semnalate au fost transmise către Poliția Română, conform parteneriatului încheiat între cele două entități, iar cei trei copii au fost identificați pe teritoriul României, aflându-se acum în siguranță” – informează sursa citată.

Un studiu privind disparițiile de minori, realizat la nivelul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității, evidențiază că, printre cauzele generale care au dus la înregistrarea disparițiilor se regăsesc: lipsa de atenție a părinților sau de interes/ neglijare față de nevoile copilului aflat în dezvoltare, astfel încât copiii se simt nedoriți sau ignorați; lipsa de control a situației școlare a copiilor, în ceea ce privește frecvența la cursuri și interesul pentru studiu arătat de copii; rigiditatea regulilor de conviețuire, lipsa de comunicare în familie sau în centrul de ocrotire; modele de comportament disfuncționale receptate; lipsa interesului pentru studii; practicarea cerșetoriei, lipsa de organizare a vieții, rezolvarea conflictuală a diferendelor, antecedente penale ale membrilor familiei, consum frecvent de alcool al unora dintre membrii familiei; starea materială precară, care determină neglijarea funcției de educație a familiei și plasarea ei la periferia preocupărilor față de copii; spiritul de aventură etc.

În pandemie, 31,25% dintre copiii care au contactat serviciile de consiliere psihologică și juridică oferite de Asociația Telefonul Copilului au menționat părăsirea voluntară a domiciliului drept soluție pentru evadarea din situațiile de neînțelegere cu părinții, iar 19,9% au menționat problemele sentimentale drept justificare pentru gestul lor.

Poliția Română amintește că, prin structurile de cercetare și prevenire a criminalității, au fost desfășurate peste 4.000 de activități, în cadrul campaniilor de prevenire a disparițiilor de copii, la nivel național. Aceste campanii au urmărit conștientizarea minorilor asupra riscurilor la care se expun atunci când pleacă de acasă ori din centrele de ocrotire și informarea părinților și tutorilor legali despre necesitatea menținerii unei relații strânse cu copiii și a unei bune comunicări pentru rezolvarea divergențelor și problemelor specifice vârstei lor.

***

Un semnal de alarmă privind cazurile de copii dispăruți este tras și de organizația Salvați Copiii România, care amintește și că războiul din Ucraina a determinat o creștere a disparițiilor la nivel mondial, contextul conflictual i-a pus pe copii în situații de risc, au avut loc răpiri, au fost luați prizonieri de război, au existat răpiri parentale, dar și cazuri în care copiii au fugit de acasă.

„Pe fondul provocat de criza refugiaților din Ucraina au fost raportate cazuri de trafic de persoane. Mai mult decât atât, au existat situații în care copiii s-au pierdut de părinți și s-au rătăcit. Numărul copiilor dispăruți poate fi semnificativ mai mare, monitorizarea lor fiind îngreunată de faptul că familiile tranzitează mai multe țări” – precizează Salvați Copiii.

Rețeaua de linii de asistență telefonică pentru copii dispăruți este operată de organizații naționale din 32 de țări din Europa. Linia telefonică europeană a copiilor dispăruți, 116 000, oferă asistență gratuită, imediată, pentru salvarea vieții atunci când copiii dispar. Copiii și familiile care apelează acest număr beneficiază gratuit de asistență emoțională, psihologică, socială, legală și administrativă 24/7. Se oferă, de asemeni, un punct central de contact și coordonare vitală pentru cazurile transfrontaliere. În România, numărul unic european pentru semnalarea copiilor dispăruți – 116.000, este gestionat de Asociația Telefonul Copilului.

M. TRIPON