Peste 54 de mii de dosare de personal de la Clujana, în pericol

Soarta a aproape 55 de mii de dosare de personal ale foștilor salariați de la societatea Clujana este în pericol din cauza procesului de insolvență prin care trece compania. Firma care se ocupă de lichidarea Clujana a scos la licitație preluarea arhivei, unde cea mai mare parte din documente o constituie dosarele de personal cu veniturile și încadrarea fiecăruia dintre angajați.

O primă primă licitație care ulterior a fost cu greu anulată a fost câștigată de firmă ce urma să mute toate dosarele la Tulcea. Asta ar fi însemnat ca mii de oameni care acum au dreptul în baza Legii 360 din decembrie 2023 să-și recalculeze pensiile să fie puși pe drumuri până în inima Deltei Dunării pentru a-și obține adeverințe.

În urma demersurilor conducerii Clujana, a Consiliului județean și a Secției Județene a Arhivelor Naționale Cluj, licitația a fost anulată, fiind ulterior reluată. Potrivit directorului Clujana, Călin Oancea, în prezent la licitația pentru preluarea arhivei s-au încris șase firme, dintre care doar una este din Cluj, restul fiind din alte județe.

Călin Oancea spune că este vital pentru zecile de mii de angajați ca toate dosarele de personal de la Clujana să rămână la Cluj pentru ca oamenii să-și poată obține pe baza adeverințelor dreptul privind recalcularea pensiilor.

Directorul susține că din cei șapte angajați pe care ii are societatea, la începutul lunii martie, patru au primit preaviz pentru a fi concediați. Or, acest lucru, spune Călin Oancea, a dus la suspendarea procesului de eliberare de documente pentru miile de angajați în vederea recalculării pensiilor. „Pur și simplu am fost blocați din lipsă de personal. Or, acest lucru a creat pe bună dreptate îngrijorare în rândul foștilor angajați care doreau adeverințe pentru recalcularea pensiilor. În final, chiar în ultima zi de preaviz, lichidatorul judiciar a anulat decizia iar cei patru angajați și-au putut continua activitatea”; a declarat Călin Oancea.

„Absolut toate cele 7 persoane care erau angajate, pe lângă alte sarcini conforme cu fisa postului pentru care au fost angajate, desfășurau și o activitate și de consultare arhiva în vederea eliberării de adeverințe de vechime și adeverințe de total drepturi. Avem un volum foarte mare de solicitări în acest sens după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023 cu Normele de aplicare. Nu făceam față să eliberăm în timp util nici când aveam 7 angajați care se ocupau de asta. Foarte multe persoane au o vechime de peste 20-30 ani lucrați la întreprinderea noastră și arhiva nefiind digitalizata consultarea statelor de plată din Arhivă necesita o munca laborioasa, astfel încât puteam elibera maxim 40-50 adeverințe /luna în vederea întocmirii dosarelor de pensie ,recalcularea pensiilor cu adeverințe de salarii brute pentru perioada 1968-1999, din sutele de solicitări pe care le primeam. ( repet …, aceasta se făcea cu 6-7 persoane care lucrau efectiv pentru consultarea și întocmirea documentelor).

Pe lângă factorul uman și datoria morală față de cei care au lucrat o viață întreagă la Fabrica și acum ar putea obține câteva sute de lei în plus la pensie, importanți pentru dânșii, mai intervine și factorul sustenabilitate financiară, aceste acte eliberate făcându-se contra cost (conform tarifelor minime practicate de Arhivele Naționale). Totuși, cu aceste tarife minime și cu vânzările am reușit să ne susținem financiar, cu plata salariilor celor 7 angajați + restul cheltuielilor de întreținere, utilități, consumabile, etc , astfel încât firma de insolvență nu a fost nevoită să plătească nimic din banii rezultați din procedură”, a explicat Călin Oancea.

Cel mai mare fond de arhivă

Directorul Clujana a precizat că noua licitație pentru preluarea arhivei va avea loc în 10 aprilie și e posibil ca oricare din cele șase firme care s-au înscris în procedură să fie declarată câștigătoare.

„Arhiva operațională( vie ) pe care o consultăm zilnic în vederea eliberării de adeverințe de salar și de venit net (dosare personal, state de plată, cărți de muncă, dosare de pensie) sunt organizate după un anumit algoritm știut numai de noi, deocamdată. Sunt organizate pe luni, ani, fabrici, secții. Va dați seama ca un fond de arhiva de 54.000 persoane reprezintă cel mai mare din județul Cluj și printre cele mai mari din țară. Dorim să știm dacă firmele care s-au înscris la licitație știu la ce se “ înhamă” și ce soluții au pentru preluarea, transportul și mai ales administrarea lor. Mai ales că nici măcar nu ne-au vizitat pentru a vedea ce licitează. Și suntem curioși cum s-au gândit să le gestioneze și în cât timp pot deveni operaționali, întrucât numărul mare de solicitări nu permite sincope în eliberarea de adeverințe”, a spus Oancea.

O istorie de peste 100 de ani

Fabrica de încălţăminte din Cluj a fost fondată în anul 1911, de familia Renner. Pe atunci purta numele de „FABRICA DE PIELE FRAŢII RENNER & CO”, iar după Primul Război Mondial a devenit cea mai mare fabrică de încălțăminte din Estul Europei. În anii ’80 – ’90, Clujana a fost identificată ca fiind cea mai mare fabrică din industria tăbăcăriei din România, peste 90% din producţia fabricii fiind trimisă la export.

După 1992, societatea Clujana a intrat în declin, deoarece numărul comenzilor a început să se reducă considerabil. Situaţia s-a înrăutăţit tot mai tare, astfel că în 1999 fabrica a fost nevoită să-şi sisteze complet activitatea. Nu mai puţin de 2.800 de oameni au rămas atunci fără locuri de muncă.

Producţia a fost reluată abia în 2003, după ce Guvernul a adoptat Ordonanţa nr. 47 din 10 iulie, prin care a fost transferat pachetul de acţiuni al Clujana SA din proprietatea privată a statului şi din administrarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) în proprietatea privată a judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj.

În decembrie 2022, Consiliul de administrație al companiei au cerut intrarea în faliment.

Cosmin PURIȘ