Pe scena festivalului – folclorul autentic

Nu putem decît să-i felicităm pe organizatorii Festivalului folcloric de toamnă din municipiul Gherla, care acordă o atenţie deosebită păstrării şi valorificării tradiţiilor şi obiceiurilor populare de pe Cîmpie. Dar, nu numai acolo, ci şi în toată zona Dejului şi a Gherlii, deosebit de bogată în folclor original. Chiar acesta a şi fost scopul principal al festivalului desfăşurat la sfîrşitul săptămînii trecute şi organizat pentru a 18-a (!) oară de Fundaţia Cultrală „Téka”. Iată că se pot aduna într-un loc peste 200 de artişti amatori, solişti şi instrumentişti din nu mai puţin de 13 localităţi rurale, pentru a trece în revistă tot ce are mai valoros folclorul din această parte a judeţului Cluj. Important e că mai avem oameni în vîrstă care duc mai departe aceste cîntece şi jocuri populare de tradiţie (am văzut dansînd şi pensionari de peste 80 de ani!). Timp de două zile, la Gherla am asistat la spectacole de cîntece şi dansuri, la jocuri pentru copii, concerte de muzică populară, cursuri de instruire muzicală şi de jocuri populare, dar şi la o şezătoare populară. Ultima seară a fost rezervată evoluţiei prezentatorilor de cîntece şi dansuri populare din satele vecine municipiilor Gherla şi Dej. Am admirat din nou frumuseţea portului popular şi intensitatea jocurilor populare interpretate de renumiţii artişti din satul Ceaba (comuna Sînmărtin), acompaniaţi de taraful condus de Nelu Boca, pe jucăuşii din Vişea sau Cutca, pe valoroşii instrumentişti din Palatca şi Sîmboieni, la care în acest an s-a adăugat pentru prima dată şi violonistul Gyula Rostaş din Căşeiu. Nu avem spaţiul necesar să-i înşirăm pe toţi, dar aşa cum spunea la deschiderea manifestării managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, dna Marinela Zegrean-Istici, nu ducem lipsă de mesageri ai folclorului original, iar faptul că acest festival a ajuns la cea de a XVIII-a ediţie demonstrează că merită să organizăm astfel de întreceri între cei mai buni solişti sau instrumentişti, indiferent de vîrstă. Toată admiraţia faţă de aceşti oameni minunaţi, veniţi la Gherla în frumoasele şi originalele lor costume populare specifice satului de unde provin şi care au dat totul ca să iasă bine. Unii au transpirat din plin, dar a meritat. Aplauzele nu au contenit, printre cei aflaţi în sală mulţi sosind chiar şi de peste hotare (Ungaria, de exemplu) şi declarîndu-se impresionaţi de valorile folclorului de pe Cîmpie. Anii trecuţi, la festival au asistat şi… japonezi, dornici de a afla cît mai multe despre arta populară din zona Clujului. Mulţi specialişti din domeniu au pus întrebarea: „Oare pînă cînd mai rezistă pe baricade aceşti oameni în vîrstă?!” După cum ne-am convins şi noi, la faţa locului, ei mai pot cînta şi dansa mulţi ani, numai să fie sănătoşi şi să ţină ritmul, mai ales că, acum 3 ani, a cîntat o bătrînică de 90 de ani!, venită de la Ceaba. Fundaţia Culturală „Téka” are meritul deosebit de a oferi acestor oameni minunaţi ocazia de a evolua din nou în faţa publicului, iar prin specialiştii instituţiei să promoveze în rîndul tineretului din localităţile rurale de pe Cîmpie şi Valea Someşului frumoasele cîntece şi dansuri populare. În acest sens, anual se organizează cursuri de iniţiere în jocuri populae pe categorii de vîrstă. Festivalul de la Gherla s-a încheiat cu o reuşită şezătoare populară, unde toată lumea s-a simţit excelent. A acompaniat taraful „Harmadik Zenekar”, alături de valoroşii muzicieni din Palatca şi Sîmboieni.

La cea de a XVIII-a ediţie a Festivalului de folclor de toamnă au participat viceprimarul Municipiului Gherla, Ioan Neselean, precum şi specialişti ai Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în frunte cu managerul Marinela Zegrean-Istici, lansată şi ea, de la Gherla, pe orbita de succes a folclorului nostru. Prezenţa dînsei a fost primită cu multă căldură de mesagerii cîntecului şi dansului popular aflaţi în sală.

SZEKELY Csaba