Pe nas

Radu VIDA

Expresia din titlul editorialului de astăzi are diferite conotaţii. Nu ne vom referi la ele. E de remarcat, însă,  că una spun studiile de asistenţă socială şi cu totul alta este situaţia de pe… teren. Pentru că, spre exemplu, angajatorii au multe obiecţii cînd vine vorba despre semenii care se droghează: indiferent de seringă sau tabletă, narcomanii devin tot mai indezirabili. Şi, cu toată protecţia socială de care se bucură, cei care aleg calea morţii albe au tot mai puţine şanse să se integreze în societate. Asta pentru că angajatorii au adăugat complexităţii interviului de angajare şi un test antidrog.

Aptitudini? Da. Teste de personalitate? Da. Dar, mai nou, testul antidrog devine greu de trecut. Forţa de muncă îşi recapătă adevăratele valenţe.Şi, se pare, nimeni nu îngăduie ca această „forţă” să fie slăbită de tot felul de prafuri, care teleportează, într-un fel, individul într-o altă lume decît cea a muncii adevărate şi dedicate.

Lumea merge înainte, se complică, şi procesul de selecţie şi recrutare a forţei de muncă include tot mai mult acest obstacol, pînă la urmă, în calea celui care vrea o slujbă.  Doar în 2011, în lume,  6 din 10 angajatori au uzat de testul antidrog. Aşadar, 60% dintre angajatori s-au folosit  de acest test, iar 36% dintre ei au continuat procedurile şi după angajare.

Cifrele,  furnizate de Society for Human Resurse Management, ascund în spatele lor adevăruri de necontestat: metoda înlesneşte o substanţială reducere a absenteismului de la locul de muncă, scade semnificativ fluctuaţia personalului din firme şi, neîndoielnic, creşte productivitatea muncii. O cifră: doar productivitatea muncii, calculată la firmele care au răspuns sondajului  SHRM, a crescut cu 19% după implementarea programului antidrog.

Programul a ajuns şi la noi. Pentru că tot mai mulţi tineri recurg la droguri, pentru că fenomenul pare scăpat de sub control, pentru că, în general, societatea românească este într-o prelungită degringoladă, unde autoritatea de orice fel este subminată de realitatea haotică, firmele multinaţionale au introdus şi această exigenţă. Un trist adevăr, prin care am intrat şi noi în rîndul lumii. E drept că 70% dintre firmele care activează la nivel global au implementat testul încă de acum 7 ani. Puteam însă să evităm o asemenea performanţă!

Trebuie spus că şi antecedentele se taxează. Cei care au trecut prin spitalele de dezintoxicare ori au în… CV informaţii care atestă folosirea chiar şi a drogurilor uşoare sînt sortiţi excluderii de la un loc de muncă. Nu miră pe nimeni asemenea atitudini, din moment ce competiţia dintre firme este tot mai mare, iar calitatea personalului, în acest caz, contează. Cu toate că, la un moment dat, poate deveni frustrant, cei care au încercat extazieri induse în faţa greutăţilor vieţii sînt descalificaţi, chiar dacă, ulterior, au reuşit să dobîndească supercalificare într-un domeniu sau altul.

Investigaţiile cu privire la aşteptările de rol explică, într-un fel, diferenţa dintre vorbe şi fapte. Nemernicia politicienilor de oriunde face ca populismul din acest domeniu să fie extrem de dăunător.Diferenţa dintre rolul anticipat şi situaţia reală în momentul angajării arată că, pe de o parte, se încearcă legalizarea diferitelor substanţe halucinogene, iar pe de altă parte viaţa respinge pe cei care trag)vorbesc pe nas.