Pe ce va cheltui municipalitatea clujeană banii de la UE

Ovidiu Cîmpean, director al Direcţiei Dezvoltare Locală şi Management Proiecte a Primăriei Cluj-Napoca, vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Faclia despre investiţiile pe care municipalitatea doreşte să le realizeze cu ajutorul fondurilor europene în actualul exerciţiu financiar european şi despre lecţiile învăţate în exerciţiul financiar european trecut astfel încât în actualul exerciţiu să maximizeze absorbţia de fonduri UE. Câmpean explică şi de ce proiectele cu finanţare europeană din zona Lomb începute în exerciţiul financiar trecut nu au fost încă finalizate.

Rep: Domnule Ovidiu Cîmpean, am intrat deja în al patrulea an al exerciţiului financiar european 2014-2020. Care sunt oportunităţile financiare europene pentru Cluj-Napoca în acest exerciţiu financiar?

Ovidiu Cîmpean: Principalele obiective pentru care vom putea obţine finanţare europeană în acest exerciţiu financiar sunt şi cele prevăzute în Strategia Europa 2020. Un accent important este pus pe combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice. În acest caz, UE şi-a impus acel obiectiv 20/20/20: să limiteze emisiile de gaz cu efect de seră cu 20% faţă de 1990, să acopere 20% din necesarul de energie folosind resurse regenerabile, să îmbunătăţească eficienţa energetică cu 20%. Alte obiective sunt legate de educaţie, de creşterea economică inteligenţa, bazată pe cunoaştere şi inovare, de ocuparea forţei de muncă, de combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale etc. Aceste obiective se pliază perfect pe strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. Obiectivul nostru principal este acela de a creşte calitatea vieţii. Acest obiectiv se traduce prin asigurarea unei mobilităţi sustenabile în oraş, prin servicii medicale de calitate, prin infrastructură educaţională de nivel european, prin spaţii verzi de calitate. Pornind de la aceste nevoi, au fost concepute programe de finanţare din fonduri europene. Din păcate, din cauza schimbărilor dese de miniştri, a unei coordonări slabe la nivel guvernamental, ghidurile şi liniile de finanţare au fost lansate foarte târziu. Acest lucru pune o presiune foarte mare pe beneficiari, pe autorităţile locale, care trebuie sa pregătească proiecte şi cereri de finantare în termene mai scurte decât ar fi fost normal.

Rep: Ce investiţii majore vizează municipalitatea clujeană cu fonduri UE în actualul exerciţiu financiar?

Ovidiu Cîmpean: Cele mai mari investiţii vor fi îndreptate spre orientarea oraşului şi a clujenilor către o mobilitate urbană sustenabilă. Vom avea trei priorităţi: asigurarea unui transport în comun modern şi eficient, creşterea şi îmbunătăţirea spaţiilor pietonale şi construirea de noi piste de biciclete. Investiţiile majore urmează calea celor mai stringente nevoi ale oraşului. Astfel, vom achiziţiona mijloace de transport noi, nepoluante – cu zero emisii: tramvaie, troleibuze şi autobuze electrice. În acest moment se lucrează la mai multe studii de fezabilitate pentru reamenajarea Pieţei Lucian Blaga şi a unor străzi din zona centrala (Napoca, Petru Maior, Emil Isac, Tipografiei, 21 Decembrie etc.). De asemenea, pregătim un concurs de soluţii, în parteneriat cu Ordinul Arhitectilor din România, pentru reamenajarea străzii Mihail Kogălniceanu, a străzii Universităţii şi a străzilor adiacente. Tot la capitolul mobilitate, în urma finalizării concursului internaţional de soluţii pentru regândirea malurilor Someşului, arhitecţii spanioli (câştigătorii concursului Re-thinking Someş) lucrează la amenajarea unor noi spaţii publice şi la crearea unui coridor pietonal şi pentru biciclete, coerent. Am pregătit proiecte tehnice pentru reabilitarea termică şi creşterea eficienţei energetice a peste 2500 de apartamente (58 de blocuri). Alte invesţii vor fi direcţionate către modernizarea şi extinderea unor şcoli şi licee din oraş, către construirea unor noi creşe sau grădiniţe. Nu în ultimul rând, pregătim două proiecte pentru crearea de noi parcuri şi spaţii verzi în oraş, dar şi un proiect pentru modernizarea spitalului municipal.

Rep: Când estimaţi că va începe implementarea acestor proiecte?

Ovidiu Cîmpean: Avem în vedere o implementare graduală. În funcţie de semnarea contractelor de finanţare, unele proiecte vor începe anul acesta, dar majoritatea anul viitor. Termenul pentru finalizarea tuturor proiectelor finantaţe din fonduri europene este decembrie 2023. Acest termen este valabil pentru toate autorităţile din România şi pentru orice tip de beneficiari.

Rep: Care ar fi lecţiile învăţate în exerciţiul financiar european trecut, astfel încât să preveniţi eventualele piedici în implementarea proiectele europene pe care le vizaţi în prezent?

Ovidiu Cîmpean: Experienţa în implementarea de mari proiecte de infrastructură ne-a învăţat că e nevoie să anticipăm riscuri externe (falimente, insolvenţe ale furnizorilor de servicii) şi că este mai bine să avem şi variante secundare de soluţionare a problemelor. De asemenea, am constatat cât este de importantă formarea profesională a celor care implementează proiecte, să înţeleagă acest limbaj tehnic al proiectelor şi birocraţia specifică finanţărilor europene. O altă lecţie este aceea că trebuie să prezentăm proiectele către public din timp, din faze incipiente, astfel încât să avem posibilitatea să le modificăm în cazul în care societatea civilă ne relevă lucuri de care noi nu am ţinut cont sau la care nu ne-am gândit. Proiectele le facem pentru clujeni, de aceea dorim să le construim împreună cu aceştia. Pentru a îmbunătăţi acest aspect am înfiinţat Centrul de Inovare şi Imaginaţie Civică, unde ne propunem să testăm ideile de proiecte, să obţinem idei noi, să facem cunoscute intenţiile municipalităţii şi să învăţăm de la grupurile de specialişti clujeni sau de la cetăţeni interesaţi.

Rep: Ce măsuri aveţi în vedere pentru a maximiza gradul de absorbţie de fonduri UE?

Ovidiu Cîmpean: Ne dorim să avem o absorbţie mai mare decât suma alocată. Am lansat licitaţii pentru acorduri cadru pentru achiziţia de mijloace de transport în comun, astfel încât să fim pregătiţi să depunem cereri de finanţare în cazul în care se realocă bani de la alte oraşe sau din alte programe care nu au avut o absorbţie bună. O altă măsura este aceea că pregătim proiecte cât mai relevante. Cred că suntem acum în faza în care ne asumăm un proiect pentru că este necesar dezvoltării comunităţii, nu neapărat pentru că există o finanţare. Însă, odată pregătite aceste proiecte, pot apărea noi oportunităţi de finanţare pe care acum nu le putem avea în vedere. Un exemplu bun în acest sens este Baza Sportivă din Gheorgheni, unde am avut proiectul la cheie şi, având titlul de Capitala Europeană a Tineretului pentru anul 2015, am putut semna un parteneriat cu Compania Naţională de Investiţii pentru a finanţa acest obiectiv.

Rep: În afară de fondurile alocate din bugetul UE, ce alte finanţări externe nerambursabile vizaţi să atrageţi pentru Cluj-Napoca şi care va fi destinaţia lor?

Ovidiu Cîmpean: Avem semnate contracte de finanţare din fonduri elveţiene pentru achiţionarea unor autobuze electrice, dar şi pentru modernizarea a două licee (Liceul de Muzică Sigismund Toduţă şi Liceul G. Coşbuc). Vizăm şi atragerea de fonduri norvegiene pentru continuarea proiectului început de către ADI ZMC (Asociatia Zona Metropolitana Cluj) pentru incluziunea socială a grupurilor defavorizate. De asemenea, suntem parte într-o serie de proiecte internaţionale finanţate prin diverse programe direct de către Comisia Europeană.

Rep. Au apărut obiecţii cu privire la modul în care au fost gestionate proiectele cu finanţarea europeană din zona Lomb. Care este situaţia acestor investiţii?

Ovidiu Cîmpean: În zona Lomb avem în fază aproape de finalizare mai multe proiecte cu finanţare nerambursabilă. Problemele care au apărut în implementare nu au putut fi anticipate în faza de scriere a proiectului. După cum ştiţi, terenul de sub drumul de acces către zona Lomb a avut serioase probleme de alunecare. Acestea au întârziat finalizarea lucrărilor şi au ridicat costurile. Nici firmele care au lucrat în zonă nu au stat foarte bine din punct de vedere economic, chiar dacă la momentul atribuirii contractului de lucrări respectau toate cerinţele legale. Astfel, am avut de a face cu trei firme care au intrat în insolvenţă, ceea ce a dus la dificultăţi în implementarea proiectelor, la rezilierea contractelor de lucrări şi la reluarea procedurilor de licitaţie. Acest tip de probleme nu sunt întâlnite doar la Cluj, ci sunt numeroase cazuri în toată ţara şi chiar şi la nivel european. Noi facem eforturi susţinute pentru a le rezolva, pentru a îndeplini toate procedurile birocratice şi legale astfel încât să finalizăm cât mai repede aceste proiecte.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ