Patronatele critică la unison noile modificări fiscale adoptate de Guvern

Confederaţia Patronală “Concordia”: Ordonanţa va avea un efect devastator asupra întregii economii

Ordonanţa de Urgenţă adoptată recent de către Guvern, prin care se introduc noi măsuri fiscal-bugetare ce urmează să fie aplicate chiar de la începutul anului 2019, va avea un impact devastator asupra întregii economii, efectele ei urmând să fie plătite de către toţi cetăţenii acestei ţări, avertizează Confederaţia Patronală “Concordia” (CPC), care reuneşte cele mai puternice federaţii sectoriale din economia românească şi cuprinde 7 dintre primele 10 companii după numărul de angajaţi şi cifra de afaceri.

Membrii organizaţiei consideră că actul normativ a fost modificat ”din mers”, în doar două zile, ajustat discreţionar, fără motivarea necesităţii şi, mai ales, a urgenţei adoptării măsurilor. „Este inadmisibil ca Ministerul Finanţelor Publice să iniţieze, iar Guvernul să adopte pe repede-înainte, după un trist simulacru de consultare publică şi dialog social, un act normativ de o asemenea importanţă, care modifică nu mai puţin de 45 de acte normative în vigoare la acest moment. Se instituie noi modificări ale Codului Fiscal, începând cu 1 ianuarie 2019, prin 28 de puncte care se adaugă celor 236 modificări ale Codului Fiscal impuse pentru primele 11 luni din 2018. Se introduce taxa pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită iniţial într-un mod insultător, populist şi arbitrar, „taxa pe lăcomie”, care va fi plătită în situaţia în care media trimestrială a dobânzii ROBOR depăşeşte pragul de 2%, deşi această dobândă este stabilită de un număr redus de actori economici dintre cei cărora li se aplică taxa, prin mecanisme transparente, verificabile şi raportate la inflaţie, fără a fi determinată în mod subiectiv sau preferenţial”, se arată în comunicatul CPC, preluat de Agerpres.
Patronatele reclamă impunerea a noi taxe în domeniul energetic, precum şi reglementările ce vizează Pilonul II de pensii. „Companiile din energie electrică, petrol şi gaze vor plăti 2% din cifra de afaceri către ANRE, ceea ce reprezintă o majorare de 20 de ori a contribuţiilor financiare datorate către Autoritatea de Reglementare. Prin stabilirea preţului de 68 lei/MWh pentru cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili, în perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022, este puternic afectată întreaga piaţă de energie şi se vulnerabilizează securitatea energetică a României (…). Efectele asupra populaţiei sunt negative, pornind de la distorsionarea pieţei muncii, concedieri colective, creşterea costurilor pentru credite, şubrezirea sistemului de pensii publice, compromiterea definitiva a sistemului de pensii private: această Ordonanţă distruge Pilonul II de pensii, cu un cinism politicianist care periclitează viitorul generaţiilor ce vin şi transformă România într-o ţară impredictibilă, riscantă pentru investiţii pe termen mediu şi lung”, susţine Confederaţia, care mai consideră că „se preconizează creşteri de preţuri la majoritatea produselor şi serviciilor, consecinţă a distrugerii mecanismelor de piaţă în cele mai importante sectoare ale economiei: energetic, financiar, telecom şi retail”, iar „efectele asupra mediului de afaceri sunt devastatoare: creşterea fiscalităţii şi a birocraţiei, reducerea competitivităţii şi stoparea contractelor pentru export, îngreunarea implementării reformelor legislative, creşterea cheltuielilor de personal”.

Uniunea Națională a Patronatului Român: Tragem un semnal de alarmă

Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR) consideră că recentele modificări fiscale vor destabiliza cash-flow-ul fiecărei afaceri, vor perturba piaţa de energie şi solicită întâlniri cu Ministerul Finanţelor Publice.

UNPR afirmă că trage un “alarmant semnal de alarmă asupra:

1. impactului direct al prevederilor privind impozitarea  activelor societăților bancare asupra costurilor creditării. Firmele care utilizează această formulă de finanțare, vor resimți RAPID ȘI DIRECT acest cost suplimentar, cu efect imediat asupra bugetelor companiilor, destabilizând astfel cash-flow-ul fiecărei afaceri.

2. impactului indirect al creșterii taxării operatorilor din telecomunicații și energie, prin creșterea costurilor de exploatare și implicit ale prețurilor produselor finale. Pot apărea în acest fel, perturbări majore ale piețelor comerciale, achizitorii și consumatorii nepermițându-și prețuri deja mărite de inflația galopantă a anului 2018.

3. influenței indirecte prin degradarea condițiilor de business ale fiecărei entități, cu consecințe probabile în falimentul unui număr semnificativ de firme mici și chiar mijlocii, firme care nu vor putea absorbi presiunea  transmisă asupra lor direct, dar și indirect, prin lanțul operațional.”

Uniunea Națională a Patronatului Român afirmă că “va iniția câteva întâlniri cu toți cei care, într-o formă sau alta, își pot aduce aportul la elaborarea unor legi care să facă din mediul de afaceri din România, unul cu adevărat prietenos” şi anunţă că “va propune și Ministerului Finanțelor Publice întâlniri cu agende de discuții ce vor cuprinde propuneri concrete din partea confederației”.

Bănci: Aceste măsuri vor creşte costurile de finanţare ale populaţiei

Un comunicat comun al economiştilor-şefi ai principalelor bănci din România – Horia Braun Erdei (BCR), Andrei Rădulescu (BT), Florian Libocor (BRD), Dan Bucşa (Unicredit România) şi Nicolae Covrig (Raiffeisen România) – avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la creşterea costurilor de finanţare ale populaţiei, companiilor şi statului, la majorarea inflaţiei şi la erodarea puterii de cumpărare.

Ei consideră că, din cauza acestor măsuri, sectorul bancar (principala sursă de finanţare a economiei) se va confrunta cu creşterea semnificativă a costurilor şi deteriorarea severă a profitabilităţii. La o taxă de 0,9%, raportul dintre costuri şi venituri operaţionale ar ajunge de la 55% la 74%, fiind cea mai mare din Europa (la egalitate cu Germania, unde dobânzile interbancare sunt negative şi sistemul bancar se află în dificultate). În acest context, acţionarii băncilor, indiferent că e vorba de bănci româneşti sau străine, vor impune măsuri de restabilire a profitabilităţii, aşa cum se întâmplă în orice economie de piaţă funcţională.
„Prin urmare, aceste măsuri ar putea determina băncile pe de o parte să reducă ratele de dobândă la depozite, cu impact asupra remunerării economiilor românilor, iar pe de altă parte să majoreze costul creditării, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru companii (îndeosebi pentru cele mici şi mijlocii). Acest lucru s-a întâmplat de altfel şi în alte ţări care au introdus o taxă pe activele bancare, majoritatea lor într-o formă mult mai blândă faţă de propunerea actuală a Guvernului român.”, precizează reprezentanţii principalelor bănci din România.

Guvernul a adoptat, vineri, 21 decembrie, proiectul de OUG privind măsurile fiscal-bugetare. Printre măsurile anunţate se află: înfiinţarea unui Fond de 310 milioane lei pentru dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare, plafonarea preţului pentru gaze naturale şi energie electrică la 68 de lei/MWh, în următorii trei ani pentru consumatorii casnici, impozitarea activelor bancare dacă ROBOR depăşeşte 2%, impunerea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri pentru toate companiile din energie, impunerea unei taxe de 3% pentru toate companiile din sectorul telecom, precum şi aplicarea unei taxe de 2% pentru jocurile de noroc. Aceste prevederi ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019.