PARTENERIAT EUROPEAN DE COLABORARE ÎN CÎMPIA TRANSILVANĂ

Structurile asociative devin din ce în ce mai sustenabile în programul finanţărilor europene, definind-se, în acelaşi timp, ca principale nuclee în procesul controversatei globalizări.

Desigur, nu raţiunile globalizării stau la baza protocoalelor semnate de Grupul de Acţiune Locală „Cîmpia Transilvaniei”, ce se întinde pe o suprafaţă de 13 la sută din teritoriul judeţului Cluj, ci interesul major impus de o bună dezvoltare a localităţilor rurale, prin întocmirea de strategii viabile, capabile să valorifice cît mai eficient şi operativ resursele locale,în scopul dinamizării calităţii vieţii celor aproape 35.000 de locuitori din acestă zonă a Clujului, ce se întinde de la Cojocna pînă la Unguraş.

Stimularea acţiunilor de cooperare, atît internă cît şi externă, devin chiar imperative prin transferul de experienţă şi crearea de  reţele necesare  punerii în valoare a tradiţiilor, inovaţiei, dobîndire de competenţe şi animarea politicilor de dezvoltare teritorială. Acestea au fost şi dimensiunile ce au motivat întîlnirea dintre GAL Cîmpia Transilvaniei şi GAL  Rinya-Drava, întîlnire ce a avut loc săptămîna trecută, la care au luat parte atît specialişti a celor două structuri asociative, cît şi factori de decizie din administraţia publică locală. GAL-ul Rinya-Drava se află pe segmentul graniţei dintre Ungaria şi Croaţia, în care trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea 40.000 de locuitori, fiind unul dintre cele mai active grupuri asociative ungare ce accesează banii Uniunii Europene, în cadrul Programului LEADER, inclusiv din Axa 3, de unde au obţinut peste şapte milioane de euro în ultima perioadă.

Delegaţia ungară a fost condusă de Traxler Balázs, preşedintele Grupului de Dezvoltare Locală,cu sediul la Szövetség, iar dialogurile pe problemele specifice comunităţilor şi modului de accesare a fondurilor comunitare s-a desfăşurat la sediul din Mociu al GAL Cîmpia Transilvaniei, unde s-au prezentat diafilme cu structuri organizatorice pe ambele teritorii, resursele geo-naturale şi domeniile în care au fost implementate investiţiile comunitare nerambursabile.

În cele două zile de documentare, oaspeţii au vizitat Băile Cojocna, o fermă pomicolă şi o brutărie din Unguraş, barajul şi vechea hidrocentrală de la Mica, castelul din Mînăstirea, grota unde se maturizează caşul de Năsal, iar la Fizeşu Gherlii, au admirat exponatele din Muzeul satului , Muzeul zoologic din   incinta şcolii, Biserica reformată şi plantaţia de trandafiri  în cîmp, a familiei Borzaşi. La Mociu, după ce s-a dialogat în spaţiul zootehnic al unui fermier, piaţa agro-alimentară a localităţii a provocat o adevărată curiozitate grupului din stînga Dravei, numind-o piaţă urbană, datorită dimensiunilor sale, compartimentărilor, diversităţii produselor agricole şi de uz casnic.

La Cămăraşu, prima oprire s-a făcut la Casa memorială Sütö András, unde primarul comunei, Marcel Mocean, a prezentat opera şi locurile de baştină ale scriitorului, iar la sediul politico-administrativ al localităţii discuţiile s-au purtat, preponderent, pe probleme sociale, dat fiind faptul că la Cămăraşu  există o comunitate numeroasă de ţigani, iar în perimetrul de competenţă al delegaţiei ungare , există o comună în care majoritari sînt romii, cu un procentaj de 90 la sută. Pentru aceştia, GAL-ul a obţinut o finanţare europeană pe Asociaţia romilor, organizînd un curs de calificare pentru profesia de şoferi, după care vor fi angajaţi pe maşinile salubrităţii şi cele care transportă anumite deşeuri şi substanţe mai periculoase. Pentru absenţele elevilor de la frecventarea scolii, se aplică amenzi şi nu se mai dau ajutoare sociale acestei etnii. Primarul Cătinei, Alexandru Bota, i-a dus la Biserica reformată şi la o horincie, rugîndu-i să primească în dar, o sticlă de palincă din producţia autohtonă.

La Lacu, sat component comunei Geaca, delegaţia a fost primită de primarul Ioan Miron, care şi-a prezentat comuna, după care au fost invitaţi la Faluház, un fel de muzeu al satului, aparţinînd fundaţiei Téka-Gherla, în care totul este scris în limba maghiară, nici-o buchie românească, în schimb tronează insemnele şi steagul ţării vecine şi un mare fond de carte de aceeaşi sorginte şi nimic din spaţiul…mioritic în care-şi are locaţie acest Faluház.

La Buza, gazdă a fost  familia primarului Ştefan Czegher, care şi-a prezentat nucleul de porci şi turma de ovine, servindu-şi musafirii cu ţuică, vin şi cocorăzi calde. De altfel, peste tot proverbiala ospitalitate ardelenească a fost evidentă, motiv pentru care s-a convenit ca în 2014, să fie organizat un Cabaret Culinar, în Ungaria,la noi si la Sologne-Franţa, unde funcţionează o asemenea structură ce dezvoltă relaţii de colaborare atît cu Rinya-Drava, cît şi cu Cîmpia Transilvaniei,unde fracezii au avut un stagiu de cunoaştere a potenţialului agricol,piscicol, balnear, turistic, al tradiţiilor meşteşugăreşti şi portului popular.

Preşedinţii structurilor asociative, Horváth Márton şi Traxler Balázs, au semnat protocolul de colaborare, ce va dezvolta relaţiile de bună colaborare între cele două asociaţii atît pe accesarea fondurilor europene, cît şi al promovării schimburilor culturale, sportive şi chiar economice între aceste comunităţi din România şi Ungaria.

Dumitru VATAU