Parlamentarii clujeni la trei ani de mandat

Parlamentarii României intră în ultimul an de mandat. Judeţul Cluj este reprezentat în Parlament de nouă deputaţi şi patru senatori. O parte dintre ei s-au remarcat prin diverse activităţi legate de procesul legislativ, în timp ce unii s-au dovedit eficienţi doar în timpul campaniilor electorale şi al conferinţelor de presă. Pe alţii, însă, alegătorii nu prea i-au mai văzut la faţă, dar nici în Parlament nu au făcut mare treabă. Ziarul Făclia vă prezintă o analiză activităţii de trei ani de mandat a celor care au fost trimişi de clujeni în Parlamentul României.

Din datele prezentate pe site-ul Camerei Deputaţilor, reiese că unii dintre parlamentarii de Cluj s-au mulţumit doar să semneze initiaţivele legislative „la grămadă”, alături de colegii din grupul parlamentar din care fac parte. Printre domeniile faţă de care au manifestat preocupare deputaţii şi senatorii clujeni se numără infrastructura, sănătatea şi învăţămîntul. Cel mai vorbăreţ deputat clujean în Parlament a fost independentul Mircia Giurgiu, cu 274 de intervenţii. Tot el şi-a pus iscălitura pe 359 de iniţiative legislative, a avut 96 declaraţii politice şi a formulat 1141 întrebări şi interpelări.

Democrat liberalii clujeni din legislativ se remarcă printr-un număr destul de mare de solicitări de informaţii de la membrii Executivului, făcute prin intermediul întrebărilor şi interpelărilor parlamentare. Astfel, Daniel Buda a formulat, în cei trei ani de mandat, 386 de întrebări şi interpelări, Petru Călian are 120, iar Adrian Gurzău 278. La capitolul intervenţii în plen, cel mai activ democrat liberal clujean este Petru Călian cu 273, Daniel Buda cu 119 de luări de cuvînt şi Adrian Gurzău cu 36. Democrat liberalii clujeni s-au folosit destul de des şi de instrumentul declaraţiei politice pentru a atrage atenţia cu privire la diverse aspecte ale vieţii politice şi sociale. Pe primul loc la acest capitol se află Daniel Buda cu 81, Petru Călian cu 77 şi Adrian Gurzău cu 26 declaraţii politice. În privinţa iniţiativelor legislative, la parlamentarii PDL de Cluj situaţia este următoarea: Buda-61; Călian-110; Gurzău -51.

Din declaraţiile politice şi din întrebările formulate de deputaţii democrat liberali de Cluj reiese că printre preocupările lor s-au numărat sănătatea, fondurile europene, educaţia, dar şi justiţia.

Daniel Buda a dorit să afle răspunsuri la probleme precum: reînnoirea parcului auto din unităţile sanitare; deficitul de personal calificat în sistemul sanitar; servicii medicale specializate pe prevenţia consumului de alcool; programul naţional de împădurire; situaţia Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj; pericolul reprezentat de antenele GSM; consumul de droguri şi lipsa medicamentelor pentru tiroidă din farmaciile clujene. Călian a vrut lămuriri, pe parcursul celor trei ani de mandat, la probleme de genul „fondul şcolii, de la modic la valoros”, „legislaţiaa adopţiilor”, „copii abuzaţi şi redaţi familiilor”, „energia regenerabilă” şi „problema pieţei cărnii de porc”. Adrian Gurzău a fost preocupat, printre altele, pe parcursul celor trei ani de mandat, de probleme precum „diplomele de absolvire falsificate”, „preţul gazelor”, „dezavantajele pentru producătorii interni.”, „interceptarea ilegală a telefoanelor românilor”, „asigurarea de malpraxis”, „fondurile auropene”, „furturile de la calea ferată” şi „persoanele seropozitive”. În ceea ce priveşte iniţiativele legislative, Gurzău a fost autor sau coautor la proiecte de lege legate de modificarea şi completarea Legii nr.69/2000 privind educaţia fizică şi sportul, Ziua Naţională de Rugăciune, instituirea Zilei Limbii Române  şi de modificarea Legii fondului funciar nr.18/1991.

Deputatul independent Mircia Giurgiu a încercat pe cît a putut să dea curs tututor memoriilor pe care le-a primit la cabinetul său parlamentar. El a fost solicitat cu probleme legate de costurile lucrărilor la Autostrada Transilvania şi la centura de ocolire Vîlcele-Apahida, preţul la energia electrică, condiţiile din arestul IPJ Cluj, desfiinţarea unor unităţi şcolare de mare tradiţie din judeţul Cluj, difuzarea meciurilor de fotbal ale echipei naţionale şi de sistemul de coplată. De asemenea, a încercat, printre altele, să afle soluţii pentru rezolvarea situaţiei foştilor angajaţi de la Societatea ‘’Vlădeasa’’ Huedin, a angajaţilor de la SC Remarul 16 Februarie SA Cluj şi a celor de la Nokia. Pe linie legislativă, Mircia Giurgiu a iniţiat un număr considerabil de legi faţă de ceilalţi colegi ai săi. Nu toate însă s-au dovedit de succes. Giurgiu a iniţiat, printre altele, proiectul privind înfiinţarea “Muzeului Comunismului’’, proiectul de lege privind protecţia minorilor împotriva presei cu conţinut indecent şi proiectul legislativ privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Zonei Montane.

Senatorul democrat liberal clujean Mihail Hărdău a încercat şi el prin pîrghiile parlamentare să rezolve probleme locale din judeţul Cluj sau de natură naţională. Mihail Hărdău a reuşit să vină în trei ani cu 20 de declaraţii politice, nouă întrebări şi trei interpelări.

Parlamentarii USL de Cluj au încercat pe parcursul celor trei ani, cu instrumentele pe care le deţine Opoziţia, să satisfacă pe cît au putut interesele electoratului care i-a trimis în Parlament. Deputatul PSD Cornel Itu, ales în Colegiul 6 Dej, a avut în acest sens 42 de luări de cuvînt, 35 declaraţii politice, 48 de propuneri legislative şi 42 de întrebări şi interpelări. Itu a dorit să găsească soluţii pentru construirea unui pod în comuna Chinteni, construirea centurii ocolitoare a municipiului Dej,  finalizarea lucrărilor începute la campusurile şcolare şi plata asistenţilor sociali care îngrijesc persoanele cu handicap. Tot Itu s-a implicat în rezolvarea situaţiei finaciare a Primăriei Corneşti din judeţul Cluj. Cornel Itu a fost, totodată, autor sau coautor a mai multor proiecte de lege. Printre acestea se numără propunerea legislativă privind promovarea invenţiilor, propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii financiare cetăţenilor români, victime ale stării de război din 1944, pentru bunurile distruse de către armatele străine ce au invadat Podişul Transilvaniei, propunerea privind desfăşurarea în siguranţă, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, instituirea unei indemnizaţii sociale minime garantate pentru persoanele în vîrstă care nu primesc pensie, propunerea legislativă privind înfiinţarea şi funcţionarea societăţilor şi depozitelor de colectare a fierului vechi şi propunerea legislativă privind etichetarea produselor care conţin organisme modificate genetic.

Activitatea senatorului Alexandru Cordoş s-a concretizat în 59 de declaraţii politice, 71 întrebări şi 35 interpelări. Cordoş s-a implicat în deblocarea absorbţiei de fonduri europene, prevenirea risipei banului public şi reglementarea preţului la anergie. Tot Cordoş s-a implicat în găsirea de soluţii pentru muncitorii disponibilizaţi de la Nokia, de la compania Bechtel şi pentru construirea de creşe şi grădiniţe în judeţul Cluj.

Parlamentarii liberali clujeni s-au remarcat printr-un număr considerabil de intervenţii în plen şi înterpelări. Nu le-au lipsit nici iniţiativele legislative. Deputatul Horea Uioreanu a luat cuvîntul de 120 de ori şi a avut 87 de declaraţii politice. Tot el a iniţiat 57 de propuneri legislative şi a formulat 39 de întrebări şi interpelări. Deputatul Virgil Pop a luat cuvîntul de 78 de ori şi a prezentat 75 declaraţii politice. El a mai fost coiniţiator la 19 propuneri legislative şi a formulat 59 întrebări şi interpelări. Activitatea senatorului Marius Nicoară s-a concretizat în cei trei ani de mandat în 78 de declaraţii politice, 31 de întrebări, 75 de înterpelări, precum şi opt interpelări adresate chiar primului ministru. Nicoară a mai intervenit în plen de 119 ori şi a iniţiat 50 de legi. Conform datelor puse la dispoziţie de Senatul României, parlamentarul liberal clujean s-a implicat în rezolvarea unor probleme precum: lipsa fondurilor din spitale, dubla impozitare, reabilitarea monumentelor istorice, abuzurile guvernamentale cu privire la alocarea de fonduri şi reabilitarea sau modernizarea de drumuri locale, judeţene şi tronsoane de drumuri naţionale din judeţul Cluj

Senatorul Şerban Rădulescu a ajuns în Parlament pe listele PDL, însă anul trecut a trecut la Partidul Conservator. El a avut în cei trei ani de mandat 12 declaraţii politice, 18 întrebări şi şapte interpelări.  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România are în Parlament doar un reprezentant din judeţul Cluj. La începutul actualei legislaturi, UDMR a avut doi parlamentari din judeţul Cluj, însă din nefericire, deputatul Pálfi Mózes Zoltán s-a stins din viaţă la sfîrşitul lunii august 2011. Potrivit datelor de pe site-ul Camerei Deputaţilor, Máte András Levente a reuşit să intervină în cei trei ani de mandat de 53 de ori în plenul Camerei şi să formuleze 16 interpelări şi 50 de iniţiative legislative.

Deputatul Vasile Soporan a ajuns în Parlament ca reprezentant al Partidului Social Democrat, fiind ales în Colegiul 13 – zona Cîmpia Turzii. La niciun an de mandat el a părăsit tabăra social democrată, rămînînd independent. Odată cu constituirea Uniunii Naţionale pentru Progresul României, Soporan a ales să devină membru fondator al acestei formaţiuni. În cei trei ani de mandat, Soporan a avut 67 de luări de cuvînt, 58 de declaraţii politice, 26 propuneri legislative şi 45 de întrebări şi interpelări. Prin intervenţiile sale, Soporan a încercat să tragă semnale privitoare la necesitatea elaborării unor strategii de dezvoltare durabilă, a unei strategii de dezvoltare a ţărilor dunărene şi să conştientizeze importanţa eficienţei energetice şi a utilizării resurselor regenerabile. De asemenea, Soporan a încercat să determine reglementarea formării profesionale la nivel universitar, în condiţiile economiei de piaţă, elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea turismului în Regiunea Nord-Vest a României şi a unui plan de diminuare a posibilelor efecte negative şi ameliorarea celor pozitive ale mass-mediei online asupra pluralismului şi a diversităţii culturale. soporan a încercat, de asemenea, să găsească soluţii pentru spitalelele din fostele zone muncitoreşti.

Nu ştim exact cîte din promisiunile parlamentarilor clujeni făcute în campania electorală în toamna anului 2008 s-au concretizat pe parcursul celor trei ani de mandat, însă e cert că sondajele de opinie arată că românii au tot mai puţină încredere în parlamentari, în performanţele activităţii acestora.

C.P.

Articole din aceeasi categorie

    Nu exista articole asemanatoare