Parcul natural al dezastrului de mediu

Dezastrul din Parcul Natural Apuseni unde mii de hectare de pădure s-au uscat din cauza gândacului de scoarță pune în discuție modul în care este administrat acest areal. Deja Primăria Beliș a anunțat că va organiza un referendum la începutul lunii decembrie pentru a-i consulta pe cetățeni dacă mai vor ca localitățile acestei comune să mai rămână în Parcul Natural Apuseni. Reprezentanții comunei spun că nu se justifică rămânerea în zona protejată atât timp cât parcul este gestionat defectuos. Numai că nu doar gândacul de scoarță a afectat acest areal protejat de interes național. O sursă majoră de deteriorare a parcului natural din Munții Apuseni a constituit-o în ultimii ani activitatea omului.

‘Parcul Natural Apuseni este situat în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni, întinzându-se pe o parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord, pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%). Parcul Naţional Apuseni a fost înfiinţat prin Ordinul de Ministru 7/1990, urmat, după zece ani, de Legea 5/2000 privind amenajarea teritoriului, Secţiunea a III-a, arii protejate. 

Parcul cuprinde suprafeţe de pe teritoriul administrativ a 16 comune şi proprietăţi aparţinând la 25 de comune. În ce priveşte numărul de comunităţi, pe teritoriul PNAp sunt cuprinse integral 53 localităţi şi trei sate de vacanţă, parţial fiind cuprinse încă 8 localităţi, situate pe limitele parcului.

Defrișări sălbatice