Parcul Naţional Retezat – ”retrocedare” prin fraudă (II)

Cotidianul ”Făclia” a prezentat, în ediția din data de 20 mai, împrejurările în care o jumătate din Parcul Naţional Retezat a fost cedat, fraudulos, în anul 2006, cu acte false, descendentelor unui grof maghiar expropriat prin răscumpărare de Statul Român, în anul 1921.

Academia Română luptă de peste un deceniu, în instanță, pentru reinstaurarea legalității și anularea titlurilor de proprietate emise cu încălcarea grosolană a tuturor normelor juridice. Punem la dispoziția cititorilor noi referințe despre eroarea administrativă intenționată și modul superficial în care a fost disculpată fapta de către un serviciu specializat în combaterea corupției.

Academia Română are în administrare Parcul Naţional Retezat, conform Hotărârii Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, Anexa 16, pag. 3 – Anexa 17, publicată în Monitorul Oficial nr. 1020/21.12.2006 – imobilul cu nr. M.F. 38319 – Cod de clasificare – 08.07.01 – Parcul Naţional Retezat 10.000 de hectare, Rezervaţie ştiinţifică, punct de cercetare, observaţie, control”, a evidențiat, pentru cotidianul ”Făclia”, Secretarul general al Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache.

Domnia sa susține că ”trebuie să fie făcută o legătură directă şi imediată între Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 şi Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 593 din 22 martie 1935, publicat în Monitorul Oficial nr. 85 din 10 aprilie 1935, paginile 2710-2711, deoarece imobilul cu nr. M.F. 38319 – Cod de clasificare – 08.07.01 – Parcul Naţional Retezat 10.000 hectare, Rezervaţie ştiinţifică, punct de cercetare, observaţie, control, și 10.000 de hectare aflate în administrarea Academiei Române este tocmai monumentul Naturii Retezat din judeţul Hunedoara, în următoarele limite: „valea Râului Mare, începând cu punctul Gura Zlatii, urmând Valea Lăpuşnicului, înglobând vârful Stânuleţ (cota 2050), continuând de la punctul 1413, pe Lăpuşnicul Mare în sus, trecând pe culmea Vârful Buţii la cota 1977, urmând Culmea Păpușii, Vârful Custura, Vârful Gruniul 2302, spre Nord cora 1563, Vârful Mare 2456, cuprinzând văile superioare ale parcului Nucşorului până la cota 1367, trecând la vârful Retezatului (2484) și pe scoaba Retezatului la râul Zlătuia până la Gura Zlata. Acest teritoriu este cuprins în cărțile funduare ale mai multor comune din județul Hunedoara și are o întindere de circa 100 de kilometri pătrați”.

Această legătură directă și imediată derivă din faptul că 100 de kilometri pătrați sunt egali în suprafață cu cele 10.000 de hectare ale imobilului cu nr. M.F. 38319 – Cod de clasificare – 08.07.01 – Parcul Național Retezat.

Din coroborarea prevederilor celor două acte normative în vigoare rezultă: interesul imediat al Academiei Române de a prezerva pentru generațiile prezente și viitoare statutul juridic de arie naturală protejată a Parcului Național Retezat și a rezervației Științifice Gemenele potrivit legislației în vigoare, cât și prevederile Art 35 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 1 din 05.01.1998, mai sus citate.

Academia Română are interesul ca Limitele Parcului Național Retezat descrise în Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 – Anexa 2.1.6.1.a să fie respectate întocmai, fără ingerințele particularilor în această arie ocrotită, particulari care au interese economice și nicidecum științifice.

Academia Română are interes în respectarea Limitelor Parcului Național Retezat și ale Rezervației Științifice Gemenele, fără intruziunea ce decurge din atribuirea unei suprafețe către Kendeffy Maria și Pongracz Elisabeth în Rezervația Științifică Gemenele.

Academia Română are interes în respectarea prevederilor Ordonanțe de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice”, spune academicianul Ioan Dumitrache.

***

Kendeffy Maria, nora grofului maghiar Kendeffy Gavril (Gabor), domiciliată în Burgerspitalgasse nr. 1, Viena, Austria (cf. Centrului de Investigații Media, articol din 22 mai 2017 semnat de Ovidiu Vanghele: la această adresă este un azil-spital al Casei de Malta, iar Kendeffy era internată aici de mulți ani, pentru afecțiuni psihice) a cerut, ilegal, la finele lui noiembrie 2005, ”reconstituirea dreptului de proprietate (???)” asupra proprietăților imobiliare situate în județele Hunedoara și Caraș-Severin care au aparținut ”socrului său, Kendeffy Gavril (Gabor) și/sau soției acestuia Kendeffy Susanna (…) în vederea obținerii unor despăgubiri pentru preluarea abuzivă de către statul român a acestor proprietăți în perioada 1945-1989 (???), conform Legii 18/1991 privind fondul funciar cu modificările ulterioare, și al Legii 1/2000”.

Cererea ilicită a cetățenei austriece, care a inclus în sumedenia de pretenții și jumătate din Parcul Național Retezat administrat de Academia Română, a fost soluționată în timp record. La 7 iunie 2006, Comisia Județeană Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate (zece membri prezenţi din totalul celor 13: Vladu Cristian Marius, Pricăjan Dan Aurel, Atilla Dezsi, Vasilescu Rodica, Simion Ioan, Ene Constantin, Kobal Eva, Bocăniciu Octavian, Urdă Ioan, Aristotel Vișoiu, Stancioiu Horia, Nistor Petru Mihăiță, Cristea Ioan) a subscris la o împroprietărire frauduloasă a numitei Kendeffy Maria şi a fiicei sale Pongracz Elisabeth. Potrivit stenogramei ședinței din 7 iunie 2006, domnul Faur (nemenționat ca membru al Comisiei) a fost singurul care a sesizat o intenție de fraudă, pentru că terenurile solicitate de Kendeffy Maria au fost expropriate pentru cauză de utilitate publică, în 1921. Punctul de vedere al domnului Faur ar fi trebuit să stârnească o furtună, dar a fost complet ignorat: titlurile de proprietate au fost emise pe numele Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeth. Statul Român l-a despăgubit pe Kendeffy Gavril, pentru exproprierea din 1921, cu suma fabuloasă de 15,5 milioane de lei aur.

Prefectul Vladu Cristian Marius, în ședință: „Noi suntem puşi aici să restituim ce a confiscat statul. (???) Cine vine cu documente va primi. Aplicăm legea stricto-senso”( n.r. corect: stricto-sensu). Adevăr să fi spus prefectul? Nu, deloc! Prefectul trebuia să respecte Legea nr. 3610 din 23 iulie 1921, pentru Reforma Agrară din Transilvania, precum și plățile imense – echivalentul a peste 100 tone de aur de 24 de carate – făcute de Statul Român în răscumpărarea proprietăților optanților maghiari. Doar ignorant, rupt de realitatea istorică din Transilvania acest teleormănean Vladu Cristian Marius? Nu, deloc! Cum să explicăm ”neatenția” lui teatrală la avertismentul lansat de domnul Faur, în ședință?

Domnul Faur: ”Propunem amânarea: în Cartea Funciară scrie ”expropriat”. La Reforma Agrară din 1921 s-au expropriat marile moşii. La Reformă s-a expropriat tot !”.

***

Serviciul Teritorial Alba-Iulia al Direcției Naționale Anticorupție a mimat o anchetă penală în cazul împroprietăririi ilegale a numitelor Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeth și abuzului în serviciu al prefectului Vladu Cristian Marius. Rezoluția semnată de procuror Bic Iustin, la 15 aprilie 2009, în Dosarul Penal nr. 43/P/2009, este o mostră de incompetență profesională absolută:

”Examinând dosarul constat : în anul 2006, făptuitorul Vladu Cristian Marius, la acea dată prefectul județului Hunedoara și președintele Comisiei Județene de Fond Funciar Hunedoara, a atribuit numitelor Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeth, cetățene austrice și moștenitoare ale familiei Kendeffy, o suprafață de teren forestier, fără ca aceste persoane să aibă dreptul, întrucât pentru terenul expropriat statul român a acordat despăgubiri în baza Decretului (n.r. Legii) nr. 3610 din 23.07.1921, privind Reforma Agrară, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 Cod Penal. (…) Având în vedere faptul că din cercetările efectuare în cauză NU au rezultat comiterea unor acte în mod defectuos, ori neîndeplinirea acestora în exercițiul atribuțiilor de serviciu și cauzarea unei pagube patrimoniului statului de către făptuitorul Vladu Cristian Marius, dispun: neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul Vladu Cristian Marius”.

E posibil să afirmi în acte oficiale, în calitate de procuror-anchetator, că nu e nicio pagubă că prefectul a acceptat atribuirea frauduloasă a cotei de 1/2 din Parcul Național Retezat în beneficiul unor persoane care nu aveau acte legale? E posibil să confunzi Legea nr. 3610 din 23.07.1921 cu Legea 18/1991? E posibil să afirmi că nu au fost aduse pagube patrimoniului statului, când pagubele sunt majore şi evidente?

***

Primul act oficial prin care se preconiza înființarea unei rezervații naturale în Retezat a fost adresa Grădinii Botanice din Cluj nr. 310/1932 din 15 decembrie 1923, semnată de directorul său, prof. univ. dr. Alexandru Borza, prin care se solicita Direcției Generale pentru Reformă Agrară din Cluj (pct.6) păstrarea unui ”teren mare” în zonă, în vederea desemnării sale ca Parc Național. Concomitent, profesorul Borza a adresat un memoriu Ministerului Agriculturii și Domeniilor ”în chestiunea extrem de importantă din punct de vedere cultural-științific, dar și politic a protecțiunii naturii prin crearea de rezervații naturale și parcuri naționale”. Universitarul clujean aprecia că ”Reforma agrară ce se înfăptuiește acum este cel mai fericit prilej, dar şi ultima ocazie de a salva comorile botanice ale țării – formațiuni vegetale și specii rare sau unice – ce nu au fost încă devastate sau alterate de mâna omului”, prezentând și ”punctele cele mai importante din Ardeal unde pe cale legală sau prin măsuri administrative ar trebui create de urgență rezervații și parcuri”. Profesorul Borza propunea extinderea proiectului și în alte provincii ale țării astfel încât ”prin Reforma Agrară din 1921 să alcătuim acum o întreagă rețea de rezervațiuni, parcuri și monumente ale naturii puse sub protecția unei legi speciale”

Demersul constituirii Parcului Național Retezat a fost consolidat și prin moțiunea specială adoptată de Congresul Național al Naturaliștilor din România, întrunit între 18 și 21 aprilie 1928, la Cluj, sub președinția savantului Emil Racoviță. În paralel cu acțiunea de convingere a opiniei publice și de angajare a tuturor naturaliștilor țării la realizarea acestui proiect, s-a desfășurat o activitate stăruitoare pentru clarificarea stării de proprietate și folosință economică a Retezatului, precum și probleme tehnice de organizare a ariei protejate. Nu puține și nici dezinteresate au fost împotrivirile la această inițiativă: ”politicieni demagogi stârnesc pe locuitorii din vecinătatea Retezatului, ca să reclame libera pășunare pe tot masivul”, consemna un document al Congresului Naturaliștilor.

În august 1928, botanistul Erasmus Julius Nyárády (1881-1966), profesor la Universitatea din Cluj, membru titular al Academiei Române, menționa: ”Kendeffy Gavril se arată dușmănos contra acestui Parc din Retezat și ‚lucrează’ la Minister ca să strice ce s-a făcut până acum”. Profesorul universitar propunea, cu referire la Kendeffy, ”să se stabilească precis care sunt teritoriile expropiate definitiv”.

În anul 2013, Curtea de Conturi a României preciza că punerea în posesie, în Parcul Naţional Retezat, a austriecelor Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeth „este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate!” „Mai mult decât atât, Statul Român a plătit despăgubiri pentru jumătatea din domeniu expropriată de la Kendeffy Gavril, în anul 1921”.

***

Pomenind Masivul Retezat în scrierile lor, Homer şi Eschil s-au referit la legende de pe vremea Potopului lui Noe. Potrivit celor doi scriitori antici, locuitorii din aşezările insolite de pe Muntele Retezat au fost civilizaţi de Prometeu, eroul mitologic care a furat focul din ceruri și l-a dăruit pământenilor.

Legende despre poporul preistoric din Retezat au fost incluse de Nicolae Densuşianu în volumul „Dacia preistorică”, apărut în 1913.

Emil Racoviță: ”În rezolvarea problemelor economiei sociale, rolul ştiinţelor naturii trebuie să fie covârşitor”.

Carmen FĂRCAȘIU

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *