Pact pentru mobilitate pentru Cluj-Napoca

Centrul Cultural Clujean a găzduit în perioada 9-11 noiembrie acţiunea Dialogurile Urbane, la care au participat specialişti în dezvoltare urbană, manageri culturali, reprezentanţi ai universităţilor şi companiilor locale, precum şi municipalităţilor din Cluj-Napoca şi Boston, împreună cu cele două echipe de clujeni care au propus primele proiecte experimentale câştigătoare ale Fondului de Inovare Culturală.

Invitaţi speciali ai Dialogurilor Urbane au fost Jaclyn Youngblood şi Kim Lucas, coordonatoarele programelor de Design Urban şi Civic Tech din cadrul New Urban Mechanics, divizia de inovare din Boston. Boston Office of New Urban Mechanics (MONUM). Una dintre temele abordate în cadrul dezbaterilor a vizat problema traficului din oraş.

Pact pentru mobilitate

În cadrul atelierului „Folosirea big data pentru managementul traficului”, moderat de Centrul Cultural Clujean şi Boston Office of New Urban Mechanics, experţi din Primăria Cluj-Napoca, compania Evozon, Facultatea de Sociologie, Facultatea de Geografie, Facultatea de Arhitectură şi Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării au făcut un plan comun pentru colectarea şi analizarea datelor de trafic la nivelul oraşului. Participanţii au agreat că în următoarele luni vor pune cap la cap toate datele de trafic existente în Cluj: cele captate de camerele video din oraş, cele deţinute de companiile de taximetrie, cele deţinute de universităţi. O echipă de analiză a acestor date va fi constituită cu scopul de a avea concluzii până la finalul iernii, urmând ca apoi să fie testate câteva ipoteze de lucru. Experimentele de natură tehnică vor fi făcute de Primăria Cluj-Napoca împreună cu companiile de tehnologie locale, iar experimentele care implică schimbări de comportamente sociale vor fi conduse de Centrul Cultural Clujean.

„Au fost trei zile pline, entuziasmante. Am lucrat împreună, sector cultural şi administraţie, cetăţeni, companii şi universităţi, să generăm ipoteze de lucru pentru îmbunătăţirea mobilităţii în oraş şi să facem planuri pentru testarea acestor ipoteze în prima jumătate a anului următor. Suntem conştienţi că problemele oraşelor moderne, precum traficul aglomerat sau costurile mari ale locuirii, nu pot fi rezolvate prin simple intervenţii administrative, ci necesită eforturi conjugate din partea întregii comunităţi: schimbări comportamentale, inovaţie tehnologică, planificare urbană. Centrul Cultural Clujean, prin natura sa interdisciplinară şi experimentală, va găzdui până vara următoare mai multe proiecte care testează scenarii de îmbunătăţire a mobilităţii în oraş. Cele care dau rezultate bune vor fi apoi transferate Municipalităţii pentru implementare şi replicare la nivelul oraşului”, a declarat Ştefan Teişanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Trei experimente în cartiere

Una dintre obiectivele Centrului Cultural Clujean vizează îmbunătăţirea vieţii comune din oraş. În acest sens a lansat de curând Fondul de Inovare Culturală, un mecanism prin care colectează şi experimentează idei propuse de cetăţeni, de sectorul cultural şi de mediul privat pentru îmbunătăţirea vieţii comune în oraş. În parteneriat cu Municipalitatea, Fondul a propus pentru început trei zone experimentale în Mărăşti şi Mănăştur, invitându-i pe riverani să propună şi să testeze proiecte de transformare a spaţiilor din cartiere. Astfel, zonele Scorţarilor – Canalul Morii, Bucegi – Pârâul Calvaria şi Molnar Piuariu – UTCN Mărăşti vor găzdui în perioada ianuarie – iunie 2018 mai multe experimente de refolosire a spaţiului public, în vederea reducerii aglomeraţiei din oraş. Un prim experiment a avut loc sâmbătă, 11 noiembrie, când Street Food Festival a închis pentru prima dată circulaţia pe strada Molnar Piuariu din Mărăşti, iar studenţii Facultăţii de Arhitectură din Cluj au aplicat peste 100 de chestionare riveranilor, pentru a evalua interesul lor privind patru scenarii posibile pentru transformarea zonei.

Clujenii care au înscris proiectele câştigătoare au propus soluţii variate: teste de pietonalizare, regândirea parcărilor, noi piste pentru biciclete, spaţii pentru evenimente în cartiere şi altele. În urma acestor experimente şi a colectării de feedback de la locuitorii celor trei zone, vara viitoare Centrul Cultural Clujean va propune Municipalităţii, în vederea implementării, soluţiile alese de cetăţeni. „Ne bucurăm că Fondul de Inovare oferă prilejul de a face teste precum posibila pietonalizare pe Molnar Piuariu sau noi spaţii de relaxare şi trasee pentru pietoni şi biciclişti în Mărăşti şi Mănăştur. Intenţia noastră este ca în viitor să ne extindem tot mai mult intervenţiile spre cartiere, pentru a asigura o mobilitate sustenabilă la nivelul întregului oraş”, a declarat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare locală în Primăria Cluj-Napoca.

Despre Fondul de Inovare Culturală

Fondul de Inovare Culturală (FIC) este un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea şi măsurarea de soluţii alternative la probleme ale oraşului care sunt astăzi greu de finanţat, greu de abordat sau chiar greu de identificat. Fondul susţine cu bani, specialişti şi autorizaţii pe clujenii care au propuneri de îmbunătăţire a modului în care folosim împreună oraşul. Fondul de Inovare Culturală este un proiect al Centrului Cultural Clujean, derulat cu sprijinul direcţiilor de resort din Primăria Cluj-Napoca. Partenerilor internaţionali ai proiectului – Boston Office for New Urban Mechanics şi German Marshall Fund prin programul „Transatlantic Leadership Initiative” (TLI) – li s-au alăturat deja primele companii locale care susţin proiectul: Evozon, Banca Transilvania, Accenture, Arxia, iQuest şi Sykes.

Ce putem învăţa de la Boston

Invitatele speciale ale Dialogurilor Urbane au fost Jaclyn Youngblood şi Kim Lucas, coordonatoarele programelor de Design Urban şi Civic Tech din cadrul New Urban Mechanics, divizia de inovare din Boston. Boston Office of New Urban Mechanics (MONUM) este printre cele mai performante divizii de inovare urbană din lume. Cu sprijinul sectorului privat, MONUM a identificat soluţii inovatoare la probleme legate de trafic, de locuire, de folosire a spaţiului public şi de alte teme ale oraşului. „Modelul lor de cercetare interdisciplinară şi de acţiune colectivă se potriveşte Fondului de Inovare Culturală. Au acceptat imediat invitaţia la Cluj pentru că, la rândul lor, apreciază iniţiativele locale de regândire a oraşului şi găsesc inspiraţie în modul specific est-european de a aborda provocările urbane de zi cu zi. Intenţia noastră este de a construi parteneriate strategice cu divizii de inovare urbană din lume, avem multe de învăţat unii de la alţii”, spune Ştefan Teişanu.

C.P.