ORNAMENTAŢIA TIPĂRITURILOR ROMÂNEŞTI VECHI

  Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca (Str. M. Kogălniceanu nr. 12-14) găzduieşte, pînă în 28 februarie a.c., o nouă expoziţie din seria celor cu frecvenţă lunară, consacrate aducerii în atenţia publicului larg a valorilor din nepreţuitul patrimoniu de carte veche, rară, românească. Cum subliniam şi cu ocazia expoziţiei anterioare (din ianuarie 2013), consacrate tot tipăriturilor româneşti vechi, biblioteca clujeană este păstrătoarea uneia din cele mai bogate colecţii de carte veche românească din întreaga ţară, exemplare unice, pe care expoziţii de acest gen le pun, chiar dacă temporar, într-un circuit de valorizare colectivă. În concepţia d-nei bibliotecar dr. Otilia Adela Urs, organizatorul expoziţiei, sînt prezentate în vitrine distincte cărţi valoroase nu doar prin conţinut, ci şi prin ornamentica acestora, de unde şi genericul actualei expoziţii: ORNAMENTAŢIA TIPĂRITURILOR ROMÂNEŞTI VECHI. Cantonate din punct de vedere temporal la secolele XVI şi XVII – perioadă prolifică în ceea ce priveşte primele tipărituri în limba română şi edificatoare pentru evoluţia tiparului la noi, de la litera mare, cu contururi mai „aspre”, pînă la cea caligrafiată elegant, suplu, din Biblia de la Bucureşti (1688, prima formă integrală în limba română a textului sacru). Cărţile vechi prezentate în expoziţie au fost alese pentru a evidenţia, cronologic, principalele momente din istoria ornamenticii româneşti vechi, diferitele tipuri de pagină şi semne grafice cu valoare ornamentală, frontispicii, litere iniţiale ornate, gravuri (săpate), vignete, care se regăsesc în foile de titlu (de tip portic, cu coloane, cu sfinţi sau elemente vegetale) sau la finalul tipăriturii, elemente de heraldică cu versuri la stemă (ca practică frecventă a timpului) etc. Deşi toate exemplarele sînt spectaculoase, cîteva merită a fi amintite: Octoihul lui Macarie (Tîrgovişte, 1510); Tetraevangheliarul (Braşov, tip. Coresi, 1560-1561); Evanghelia cu învăţătură (Braşov, 1581) – cu un frontispiciu pe care apare, ca raritate, „cornul abundenţei”; bogat ornamentatul Sbornic slavon (Sas-Sebeş, 1580); D. Cantemir – Divanul sau Gîlceava înţeleptului cu lumea (Iaşi, 1698), în care se remarcă redarea grafică a concepţiei divanului; un Apostol (Bucureşti, 1683) şi un Octoih (Buzău, 1700), cu foi de titlu bogat ornamentate, în care apare stema Ţării Româneşti; Carte românească de învăţătură (Iaşi, 1643), care are o pagină cu stema Moldovei, frontispiciu şi versuri la stemă; Molitvenic (Buzău, 1699) sau pagina cu frontispiciu, majuscule, iniţială ornată şi gravură dintr-un Triod de la Buzău, din 1700, cu gravuri intercalate în text; Evanghelia învăţătoare (Govora, 1642), cu pagină cu frontispiciu şi literă ornată, respectiv o pagină cu gravura „fiului risipitor”; Biblia de la Bucureşti (1688), cu o altă stemă a Ţării Româneşti şi cu frontispiciu, majuscule şi iniţiale ornate; Chiriacodromion sau Evanghelia învăţătoare (Bălgrad, 1699), cu semne grafice cu motive florale, litere mari, ornamentate ş.a.

O nouă expoziţie despre „cartea din bătrîni” – cum o numeşte Prof.dr. Ioan Chindriş, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca în prefaţa la „Catalogul cărţii româneşti vechi din Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca (Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2011), volum de peste 700 de pagini apărut sub semnătura d-nei dr. Otilia Urs – un memento necesar pentru lărgirea orizontului de cunoaştere al celor cu aplecare către cuvîntul tipărit.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Roxana-Maria Moldovan