Ordonanţa 13 aduce ghinion şi economiei

Celebra Ordonanţă 13, care a generat atâtea controverse, scandaluri şi proteste, are şi nişte efecte mai puţin anticipate de actualii guvernanţi. Nişte efecte de natură economică, iar primele dintre acestea au început să se manifeste imediat după debutul nocturn al circului legislativ.
Concret, leul a început s-o ia la vale în raport cu alte monede, încrederea în titlurile de valoare româneşti a scăzut la cote alarmante – fapt deja semnalat de site-ul de specialitate Investing.com -, iar investitorii au început să devină tot mai precauţi privind oportunitatea intrării pe piaţa noastră – unul dintre aceştia, un fond cu un buget alocat de 100 de milioane de euro pentru investiţii şi preluări de companii în România, anulându-şi deocamdată orice investiţie, după cum relatează furnizorul de servicii de management al riscului de credit Coface Romania.
De altfel, actualii guvernanţi au fost prompt avertizaţi şi de mediul de afaceri privind repercusiunile ordonanţei cu pricina. Confederaţia Patronală “Concordia”, care reuneşte opt federaţii patronale ce reprezintă peste 500 de companii cu mai mult de 275.000 de salariaţi, apreciază că recentele decizii ale Guvernului, vor “pune în pericol ţintele de creştere economică a României”, ceea ce se va reflecta şi “în creşterea costurilor împrumuturilor pe care România le va contracta, rezultând în final în creşterea fiscalităţii, ca sursă logică de acoperire a deficitelor ce vor apărea”. Şi Consiliul Investitorilor Străini, format din 130 de companii, ale căror investiţii cumulate reprezintă în jur de 40 miliarde euro, adică aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate în România din 1990 până în prezent, îşi exprimă îngrijorarea privind recentele modificări ale Codului Penal, şi apreciază că “încrederea investitorilor în calitatea mediului de afaceri din România ar putea fi pusă sub semnul întrebării, iar reconstruirea acestei încrederi ar presupune un efort suplimentar şi, de asemenea, un interval de timp foarte mare”. Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, reprezentanţa oficială a economiei germane şi cea mai mare cameră de comerţ bilaterală din România, are un mesaj mult mai direct şi afirmă, răspicat, că “aceste acţiuni (recentele modificări ale Codului Penal – n.r.) transmit un puternic semnal de nesiguranţă în rândul investitorilor germani şi pot influenţa negativ strânsele relaţii economice dintre România şi Germania”, ţara noastră fiind în pericol de a-şi pierde imaginea pozitivă, “recâştigată cu greu în ultimul an”.
Este evident că declaraţiile premierului Grindeanu privind “angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei” nu mai conving pe nimeni, nici măcar pe alegătorii din Teleorman, şi nu este chiar sigur că renunţarea la ordonanţă va fi suficientă pentru a aplana tensiunile sociale pe care le-a generat. Din păcate, indiferent de soarta actualului executiv, toată această situaţie va avea şi repercusiuni economice negative.
Cu un buget construit pe o prezumtivă şi extrem de optimistă creştere economică de 5,2%, în care atragerea de fonduri europene reprezintă un capitol important, România riscă, în acest context, nu numai să rateze ţintele propuse în actualul plan de guvernare, ci chiar să intre într-un declin economic ale cărui dimensiuni şi urmări sunt greu de estimat.
Viorel DĂDULESCU