Orbán și UDMR își dau întâlnire la Tușnad: Autonomia și „transilvănismul”, din nou pe masa dezbaterilor

Creierele mișcării autonomiste a maghiarilor se reunesc și în acest an în cadrul așa-zisei universități de vară de la Tușnad, pentru a dezbate probleme legate de politica națională maghiară și autonomie. Printre temele dezbaterilor se numără: „Transilvănismul după Provincia”, „Transilvanism și politică mondială”, „Trei județe. Un singur viitor? Harghita, Covasna și Mureș” și „Șansele autonomiei maghiare în Bazinul Carpatic”.

Manifestarea debutează marți și se desfășoară până în 26 iulie 2026, având ca motto: „Întreg cu tine”.

La ediția din acest an, organizată de Fundația Pentru Minorități – Pro Minoritate (Budapesta) și Consiliul Tineretului Maghiar din România din Cluj-Napoca, vor participa: fostul premier al Ungariei, Viktor Orbán; fostul președinte al comisiei de politică externă a Parlamentului ungar, Németh Zsolt; liderul de grup UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond; fostul comisar european Navracsics Tibor; Szili Katalin – fostă președintă a Parlamentului Ungariei și fostul vicepremier al Ungariei, Semjén Zsolt. În program apare și președintele UDMR, Kelemen Hunor. Printre invitați se numără și exponenți ai organizațiilor separatiste: Mátis Jenő (președinte pentru Regiunea Central-Transilvăneană, Consiliul Național Maghiar din Transilvania), Izsák Balázs (președinte, Consiliul Național Secuiesc), Sándor Krisztina (președinte executiv, Consiliul Național Maghiar din Transilvania), Tudor Duică, președintele organizației separatist-autonomiste Transilvania Noastră, și Toró T. Tibor (vicepreședinte, Alianța Maghiară din Transilvania).

Printre temele dezbaterilor se numără autodeterminarea, autonomiile comunitare și transilvănismul. În cadrul taberei de la Tușnad vor fi organizate două dezbateri pe tema transilvănismului: „Transilvănismul după Provincia” și „Transilvanism și politică mondială”.

În cadrul dezbaterii „Transilvănismul după Provincia” vor vorbi Bakk Miklós (politolog, profesor universitar), Toró T. Tibor (președinte executiv al Consiliului Național Maghiar din Transilvania), Tudor Duică (președinte al organizației separatiste Transilvania Noastră) și Csinta Samu (publicist, jurnalist).

Transilvănismul este o armă folosită de exponenții hungarismului pentru obținerea autodeterminării Transilvaniei. Acest curent a fost promovat intens imediat după Unirea de la 1918, iar în ultimii ani anumite cercuri autonomist-separatiste încearcă să popularizeze din nou această idee ce vizează izolarea românilor ardeleni de marea lor familie națională. Adepții ideii de transilvanism încearcă să demonstreze că Transilvania are viața sa, istoria sa și că această regiune geografică este, din punct de vedere cultural, cu totul diferită de restul României. Adevărul este însă cu totul altul. Acest termen are rolul de a deghiza un program autonomist-secesionist pentru a-i ascunde, sub o umbrelă înșelătoare, adevărata semnificație. Practic, „transilvanismul” nu este altceva decât o etapă dintr-un plan mai complex ce vizează combaterea efectelor Trianonului. Deși unele voci încearcă să arate că transilvanismul a apărut la sfârșitul sec. XIX, în realitate acest curent a fost conceput în laboratoarele revizionismului maghiar după 1918, când românii din Transilvania și-au întors fața către București. Curentul a fost promovat intens, câștigând teren în rândul unei părți a maghiarilor din Ardeal. La acea vreme, românii au avut o rezervă totală față de această idee, refuzând să intre în acest joc. Transilvanismul a fost resuscitat după ’89, iar în ultimii ani se constată o intensificare a propagandei pe această temă. Cum era de așteptat, cei mai înflăcărați susținători ai ideii de transilvanism sunt acei reprezentanți ai etnicilor maghiari care s-au erijat în luptători pentru autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. Pe lângă aceștia, în rândul populației maghiare există o serie de persoane care, dându-și seama că fără sprijinul majorității românești nu-și pot atinge obiectivul, încearcă să câștige adepți în rândul românilor.

În cadrul secțiunii „Transilvanism și politică mondială”, vor încerca să resusciteze așa-zisul transilvănism Sabin Gherman, Bakk Miklós – profesor la UBB Cluj, și Szilágyi Zsolt (șef de cabinet pentru politica externă și națională, Alianța Maghiară din Transilvania, vicepreședinte, Alianța Liberă Europeană).

O altă temă gândită în ton cu tentă hungaristă este denumită „Comunitățile construite de jos în sus în slujba patriei”. Dar nu se spune care patrie. Se spune însă că fundamentul unei națiuni puternice este o societate activă.

„O rețea de oameni care își asumă în mod voluntar responsabilitatea pentru comunitățile lor, pentru cultura lor și pentru viitorul patriei. Istoria demonstrează că puterea unei națiuni nu se sprijină doar pe instituțiile statului sau pe actorii politici, ci și pe comunitățile care, la nivel local, reușesc să-i aducă pe oameni împreună, să le păstreze valorile și să contribuie la binele comun. Dezbaterea se concentrează asupra inițiativelor civice născute din comunitate, care și-au propus să consolideze identitatea națională, să apropie comunitățile maghiare și să dezvolte cultura implicării civice. Ce înseamnă astăzi să construiești o comunitate? Cum pot fi implicați tinerii, mobilizate comunitățile locale și dezvoltate inițiative sustenabile pe termen lung? Ce rol pot avea organizațiile și comunitățile civice în păstrarea valorilor naționale și în reprezentarea intereselor comunității maghiare într-o lume aflată în continuă schimbare? Pornind de la propriile experiențe, participanții vor prezenta provocările și oportunitățile întâlnite în organizarea comunităților și vor discuta despre modalitățile prin care inițiative independente pot colabora și contribui împreună la consolidarea comunității naționale”, se arată în programul evenimentului.

O altă provocare constituie tema: „Trei județe. Un singur viitor? Harghita, Covasna și Mureș”.

Sâmbătă, premierul Ungariei, Viktor Orban, va susţine o conferinţa comună cu Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, al cărei moderator va fi Nemeth Zsolt. Tema dezbaterii este „Întreg cu tine”.

Una dintre atracțiile taberei din acest an este trupa Ismerős Arcok, cunoscută pentru melodia „Nélküled” („Fără tine”), în care se promovează mesaje cu caracter iredentist. Versul „Mindenki egy vérből való” / „Mi egy vérből valók vagyunk” („Suntem de un singur sânge”) este pilonul central al mesajului acestui cântec. Piesa mai vorbește despre „cei cinci milioane de maghiari pe care lumea nu-i aude, ca o sămânță căzută în praf, ce nu mai încolțește, dacă nu ai grijă de noi, așa vom ajunge și noi, fără tine”.

Cei cinci milioane de maghiari la care se face referire reprezintă maghiarii din teritoriile care au aparținut Ungariei Mari și cei din diaspora mondială.

În ultimii ani, manifestările autonomiste și neoiredentiste au luat o amploare fără precedent, unul dintre principalele mijloace prin care adepții Ungariei Mari își fac cunoscute ideile fiind aceste tabere. Un alt instrument prin care se încearcă popularizarea ideilor revanșarde și iredentiste este internetul. Zeci de site-uri au fost create în ultimii ani pentru a răspândi ideile celor care speră în recuperarea teritoriilor pierdute după Trianon.

Tabăra de la Bálványos ajunge în acest an la cea de-a XXXV-a ediție. Mesajele radicale transmise în cadrul acestei tabere, precum și atitudinea oficialilor ungari veniți aici au stârnit numeroase scandaluri. Cu toate acestea, nu s-a luat nicio măsură, iar nostalgicii Ungariei Mari continuă să se plimbe în continuare relaxați prin Ardeal și să-și propage mesajele antiromânești.

Cosmin PURIȘ