ORAŞUL în LUMINA SĂRBĂTORII

COPERTA    31 - 32   VAR. A JPGÎn ambianţa generoasă a Galeriei CASA ARTELOR din Cluj-Napoca (Bdul Eroilor nr. 16) a avut loc, zilele trecute, o amplă manifestare culturală – veritabilă Gală CARPATICA a Fundaţiei cu acelaşi nume – prilejuită de lansarea unui nou număr dublu al Revistei de cultură urbană ORAŞUL, Anul VII, Nr. 31-32 (2014) şi de vernisajul Salonului de iarnă CARPATICA, ediţia a treia.

În cuprinsul celor 160 de pagini ale revistei (record absolut, deocamdată) se remarcă articole de o varietate tematică fără precedent. De la editorialul „Oglinda” al preşedintelui Fundaţiei Culturale CARPATICA, arh. Ionel Vitoc – eseu în manieră expresionist-suprarealistă, vizînd atotputernicia visului, un automatism psihic pur, proiecţia onirică şi jocul liber al gîndului despre OMUL-VIERME şi topirea în labirint – la editorialul profesorului Mircea Popa despre singurul şi durerosul adevăr, potrivit căruia „Preşedinţii vin şi pleacă, dar ţara-i tot mai săracă!”…

„Vîrfurile” intelectualităţii clujene – tot mai aproape de Revista ORAŞUL. În categoria articolelor ştiinţifice şi de atitudine, scrise cu erudiţie şi cu „arma” documentului în faţă se numără cele semnate de Acad. Ioan-Aurel Pop – „125 de ani după Mihai Eminescu – 16 iunie 2014’’, Acad. Dumitru Protase – „Consideraţii privind urbanismul roman în Dacia şi soarta lui în perioada de trecere la feudalism”, Prof. univ.dr. Ioan Silviu Nistor – „Drapelul Naţional Românesc. Configurare şi semnificaţii”, Prof.univ.dr. Ioan Bolovan – „Primul Război Mondial, Unirea din 1918 şi corectitudinea istorică”. Reputatul critic literar Irina Petraş, preşedinta Filialei Cluj a USR, face o extrem de necesară incursiune în istoria Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, aflat în pragul ediţiei a 25-a – un sfert de veac de exegetică şi sărbătoare a Poeziei şi Teatrului, pe care festivalul, devenit brand al Clujului, le perpetuează cu obstinaţie. Informaţii inedite oferă, prin prisma propriilor experienţe şi trăiri, diplomatul de carieră George Albuţ în articolul intitulat „Din memoriile unui diplomat român la Budapesta, 1981-1990’’.

Societatea „Avram Iancu” prezintă „Colind Iancului – o minunată manifestare tradiţională clujeană” de la final de an, aflată în 2014 la cea de a XX-a ediţie, în timp ce Festivalul „Eterna Epigramă” se regăseşte în paginile revistei cu premiile celei de a 25-a
ediţii, consumate tot în 2014.

Nu lipsesc rubrici precum: „Enciclopedia Clujului” (VII) şi albumul „Clujul interbelic”, ambele realizate de istoricul Vasile Lechinţan, „Capitale Culturale Europene”, „Casa Artelor”, „Jurnal expoziţional”, „Sceptic sub acoperire” – cu admirabilele „Monede şi monade” ale finului observator care e poetul Marcel Mureşeanu –, alături de cele consacrate prozei, poeziei, traducerilor, eseului (cel al lui Constantin Zărnescu despre „O istorie a URMUZologiei” lansînd, totodată, şi acest nou termen referitor la studiul operei lui Urmuz), reportajului cu iz senzaţional al lui Sorin Grecu („Din securist, deţinut politic – povestea unui om aflat sub vremuri”), teatrului, filmului, muzicii (de mare actualitate şi de luat aminte consideraţiile compozitorului şi profesorului Constantin Rîpă privind colinda/colindatul de Crăciun, care au degenerat iremediabil), sportului, aniversărilor; să remarcăm şi „ORAŞUL în ţară” sau densele pagini dedicate SPAŢIULUI URBAN sau TABEREI DE ARTĂ VĂLENII ŞOMCUTEI (aceasta din urmă ctitorie a distinsei familii Vitoc), „Români de pretutindeni”, „Raftul cu cărţi”, „Tinere speranţe” (în ale literaturii), „Revista revistelor”, „In memoriam” şi altele. La final, dar nu în ultimul rînd, comentariile avizate ale Prof.dr. Viorel Hodiş în de-acum consacrata rubrică „Cum vorbim, cum scriem”, referitoare la „Standard(e) în limbă (III). Constituţia: „Jurămîntul Preşedintelui” (ultimul episod, foarte, foarte interesant), precum şi în analiza (cu parfum de istorie literară) asupra termenului „cărţulie”, atribuit de filosoful Gabriel Liiceanu unei lucrări a marelui Ludwig Josef Johann Wittgenstein – „Tractatus logico-mathematicus”.

Revista s-a bucurat, la lansare, de prezentări semnate de arh. Ionel Vitoc – preşedintele Fundaţiei Culturale „Carpatica”, criticul şi istoricul literar, Prof.dr. Mircea Popa, scriitorul Constantin Zărnescu.

Aşadar, un nou număr dublu al ORAŞULUI a văzut lumina tiparului, acum, în anotimpul care face ca viaţa şi lumea să fie mai frumoase. ORAŞUL în LUMINA SĂRBĂTORII. LA MULŢI ANI!

***

Lansarea a fost însoţită de vernisajul celei de a treia ediţii a Salonului de iarnă CARPATICA, eveniment expoziţional care reuneşte pe simezele Galeriei CASA ARTELOR a Fundaţiei Culturale CARPATICA (Bdul Eroilor nr. 16) lucrări de pictură, grafică şi arte decorative aparţinînd unor nume mari ale plasticii clujene contemporane: Mariana Bojan, Manuela Botiş, Teodor Botiş, Raveca Brânzaş, Octavian Cosman, Mariana Elaş, Vasile Gheorghiţă, Corina Horvath-Bugnariu, Ioan Horvath-Bugnariu, Viorel Nimigeanu, Vasile Pop, Angela Popescu-Roman, Andrei Şchiopu, Adrian Tarţa, Rodica Tarţa. Sînt, în diversitatea lor unică, creaţii ce urmăresc, cu rafinat simţ plastic, parcursul culorii către materie, căreia îi subsumează dimensiunea memoriei. Dar, despre expoziţia prezentată de criticul de artă, Prof. dr. Negoiţă Lăptoiu, vom mai avea ocazia să vorbim.

***

„La Contesa Maritza”. Studenţi de la Academia de Muzică „Gh. Dima” – Adriana Ţidor, Istvan Kozocsa, Oana Trîmbiţaş, Marian Vasc, Alexandra Topan, Adonis Tanţa – coordonaţi de regizoarea Ina Hudea, la pian: Codruţa Ghenceanu, au interpretat fragmente din spectacolul „La Contesa Maritza” (proză, arii şi duete celebre), tinerii artişti cucerind binemeritate aplauze din partea publicului.

***

Momentul COLINDELOR. O surpriză în programul serii a reprezentat-o prezenţa frumoaselor şi talentatelor interprete de muzică populară Delia Mădaş şi Sorina Lăpuşte, care au adus în faţa asistenţei un buchet de colinde la intonarea cărora s-au alăturat, ca într-un cor îngeresc, toţi cei de faţă.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

CLUJUL MEU

Clujul meu carele eşti ceriul poeziei noastre

Facă-se veghea ta aură să-mi cuprindă iubirea

Vie-mpărăţia ta

Cea izbăvitoare precum spaima dimineţilor

Trupul meu cel firav de fiinţă

Întemeiază-l cu smirna sfielii tale

Şi nu mă lăsa în ispita pierzaniei

Ci redă-mi toamna împăcării

Căci tu m-ai primenit cu lacrima ta

Precum eu voi rămîne în tămîia ţărînii tale

Şi nu ne stinge nouă poezia

Ci las-o să vegheze

Îndepărtării noastre ţinîndu-i de urît cîndva

În tine e puterea şi măreţia

În numele întremării

Al dezmărginirii

Şi al împărăţirii

Amin

Dumitru CERNA

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.