ORAŞUL – 25

 Număr „dospit” îndelung şi cu atît mai aşteptat, cel de-al 25-lea din istoria de şase ani a revistei de cultură urbană ORAŞUL – ce apare sub egida Fundaţiei Culturale şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional CARPATICA, preşedinte arh. Ionel Vitoc – se distinge şi, totodată, se impune prin conţinutul divers şi dens al paginilor sale, prin valoarea intrinsecă a textelor şi probitatea semnăturilor.

Revista se deschide cu un eseu ironic-moralizator al directorului general al publicaţiei, arh. Ionel Vitoc, în care autorul, în ciuda „crocodililor” de tot felul care ne-mpresoară din toate părţile, a unui pesimism iremediabil, întrevede, la final, un licăr de speranţă. Firavă, ce-i drept, dar aceasta, totuşi, există. Pentru a închide parabola. Editorialul lui Mircea Popa – România după referendum – reia, în maniera tranşantă ce-i este caracteristică, teme de-acum arhicunoscute de dinainte şi de după referendum, editorialistul dînd o sentinţă necruţătoare: atunci cînd oamenii politici nu servesc cauza celor mulţi care i-au ales şi i-au trimis în parlament ca reprezentanţi ai lor (reducerea numărului de parlamentari ar fi prima soluţie, dorită de întreg poporul, o soluţie pentru care cetăţeanul ţării s-a pronunţat, dar n-a fost pusă în aplicare tocmai de cel care a iniţiat proiectul!), „aceştia ar trebui lapidaţi în pieţele publice şi trimişi să-i ţină de urît lui Adrian Năstase, cel care a fost la un moment dat patronul cluburilor de hoţii şi tertipuri ale celor puşi pe furtişaguri şi jecmăneală”. În ampla secţiune consacrată „iniţiativelor Fundaţiei Culturale CARPATICA: „România – Încotro?, iniţiative materializate într-o serie de conferinţe, întîlniri-dezbatere şi comentarii găzduite de Galeria Casa Artelor, cu participarea „cremei” intelectualităţii clujene, pot fi citite texte semnate de personalităţi precum: Dr. Ioan Drăgan – Arhivele, temeiul identităţii şi al statului de drept; Acad. Prof. univ.dr. Ioan Aurel Pop – Locul României în Europa; Prof.univ.dr. Irina Petraş – Despre „feminitatea limbii române”; Prof. univ.dr. Radu Munteanu – Şcoala viitorului, şi temele vor fi continuate în numerele viitoare ale revistei. Concluzia de pînă acum ni se pare aceasta (extrasă dintr-o intervenţie a Acad. Prof. univ. dr. Ioan Aurel Popa): „Într-o societate în care nu există autoritate, nici politică, nici religioasă, nici militară, nici ştiinţifico-culturală îşi pot face mendrele cei neavizaţi, venetici, oameni care, să zicem, că nu şi-au găsit un suport sau un rost la ei acasă şi vin şi pescuiesc în ape tulburi”. „Marseille – Provence 2013’’ – iată un posibil model pentru Cluj- Capitală Culturală Europeană (în ce an nu prea mai ştim), un oraş despre care Anita Zărnescu Leguay ne spune că, în lupta pentru dobîndirea mult-rîvnitului statut sînt puse în joc şi valorizate următoarele argumente/aspecte ale regiunii: Marseille – Provence (MP) este un loc privilegiat al dialogului intercultural şi al transmiterii cunoştinţelor ancestrale; MP – un teritoriu al expresiei valorilor comune şi al diverselor credinţe europene; MP – un spaţiu public în regenerare prin creaţiile artiştilor, savanţilor, arhitecţilor din Europa şi Mediterana; MP – terenul privilegiat al experienţei democratice culturale şi al participării cetăţeneşti. Sub genericul „Ideea europeană” – foarte interesant interviul gazetarului de radio, dr. Cristian Ivaneş, cu „Ioan Chindriş despre SIMION BĂRNUŢIU”, acest „personaj-cheie” în cursul revoluţiei române din Transilvania anilor 1848-1849. Continuă şi în acest număr serialul lui Radu Loneanu despre „Micro-campusul universitar Andrei MUREŞANU din Cluj (1925-1948) <O, tempora! O, mores!… >”, subintitulat „Taxaliştii”. Albumul de artă al revistei e ilustrat cu expoziţia de pictură a lui Cornel Vana, expoziţie găzduită în vară de Galeria CASA ARTELOR, despre care criticul Negoiţă Lăptoiu notează, între altele: „Coloristul de fineţe şi vivacitate care este dintotdeauna Cornel Vana a atins la acest prag al confesiunii nivelul unei ridicate cote valorice. I-a devenit distinctă fervoarea unui cromatism dens, saturat de materie, alcătuit din tuşe suprapuse – gen Petraşcu – fapt ce imprimă suprafeţei picturale un aspect tranşant, fosforescent, cu reflexe plurivalente, simbioză între mineral şi organic”. 2012 – an olimpic. A XXX-a ediţie: între grandoare, medalii şi dezamăgiri, titlul comentariului semnat de reputatul om de sport Teodor Mateescu.

Aflăm, din paginile revistei, despre faptul că arhitectul şi publicistul Ionel Vitoc, director general al revistei, a primit Trofeul naţional „Cerurile Oltului” la ediţia a II-a a Salonului naţional de literatură şi artă „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” de la Rîmnicu Vîlcea. Trofeul nu a urmărit să sublinieze numai „contribuţia de excepţie la promovarea culturii din România contemporană”, ci şi aportul cu totul remarcabil al d-lui arh. Ionel Vitoc, care prin articolele, interviurile, editorialele şi publicistica sa în cadrul revistei de cultură urbană ORAŞUL a impus campania CLUJ-NAPOCA 2020 – CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ”. În acelaşi context de la Rîmnicu Vîlcea au mai primit premiul alţi doi clujeni: Prof.dr.ing. Pompiliu Manea, pentru volumul de reportaje „Peregrin pe cinci continente”, şi scriitorul Constantin Zărnescu, pentru articolele şi eseurile sale publicate în revista de cultură urbană ORAŞUL. Pagini consistente sînt alocate unuia dintre marii oameni ai Cetăţii, Academicianului Marius Porumb, premiantul Ziarului FĂCLIA la cea de a IX-a ediţie a Galei Premiilor Media de Excelenţă, 2012.

Articolele care tratează subiecte referitoare la spaţiul urban de la noi sau de afară îşi au locul bine determinat în arhitectura revistei şi este suficient să amintim pe cele semnate de dr. arh. Sorin Vasilescu – Arhitectura italiană 1922-1945 – sau de scriitorul Titu Popescu – Urbanism – urbanitate.

Tabăra de artă de la Vălenii Şomcutei, aflată în 2012 la cea de a IV-a ediţie, se bucură de un spaţiu privilegiat: pentru că este o iniţiativă a coordonatorului de proiect, arh. Ionel Vitoc, care îşi dovedeşte viabilitatea, pentru că este onorată de oameni de artă de înaltă calitate, dispuşi să împărtăşească din cunoştinţele lor tinerei generaţii, pentru că este şi şcoală, şi vacanţă creativă, şi distracţie la un loc, pentru că a ajuns să se bucure de parteneri precum Consiliul Judeţean Maramureş şi Primăria oraşului Şomcuta Mare şi ar mai fi multe de spus. Adevăruri confirmate de cărturarul Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, de marea actriţă Melania Ursu, premiată de UNITER, în 2012, pentru întreaga activitate – care a avut în tabără cursuri de machiaj şi a propus exerciţii de grup cu texte improvizate, relaţii comice şi amuzante, exerciţii de dicţie etc. – , de istoricul de artă Gheorghe Gheorghiade, care a notat impresii pertinente pe marginea lecţiilor de Istoria artei (introduse în premieră în „programa” din acest an a taberei) la care au participat copiii, precum şi despre activitatea pasionată a artiştilor plastici Judith şi Gheorghe Crăciun, care s-au ocupat de componenta pictură şi modelaj, stimulînd cu tact pedagogic desăvîrşit creativitatea copiilor. Au „scris” pagini colorate pentru un viitor album: Andreea Buhan, Andrei Buhan, Ana Câmpean, Lara Crăciun, Maia Dumbravă (România), Inger Hansen (Danemarca), Julia Juenger şi Sophia Juenger (Germania), Alin Lupuţ, Alexia Lupşe, Mihai Lupşe (România), Nicolae Rotariu (Canada), Bianca Vitoc, Bogdan Vitoc, Lidia Vitoc (SUA).

Cel de-al 25-lea număr al ORAŞULUI mai înscrie la cuprins binecunoscuta rubrică „Monede şi monade” a poetului Marcel Mureşeanu, proză scurtă, poezie de Codruţa Zdrenghea şi debutul absolut în poezie al lui Mircea Golban, traducere din Sandra D. Roig de Ion Cristofor, jurnal de cinefil (Adrian Ţion), evocări, muzică (Constantin Rîpă, Oana Bălan, Iosif Viehmann) , note de călătorie/file de jurnal, raftul cu cărţi…

Despre …”ca şi cum”, de această dată, scrie universitarul Viorel Hodiş, explicitînd, pentru cine mai deschide o carte de gramatică, „marile virtuţi estetice pe care le oferă aceste construcţii modal-comparative”…

Nu la urmă, ci ca o superbă încununare a celor conţinute în revista aceasta cu număr de pătrar de veac, poezia CONTEMPLÎND ETERNITATEA de Constantin Cubleşan, din care redăm un fragment: „Dorul dulce-al nerostirii/În cuvinte cheamă clipa/Nesfîrşirii minerale.// Ochii minţii văd aievea/Ochii tăi de catifea/Ce-i priveam cîndva în vise…// Singur sub cer/Singur pe ape/Nici o insulă nu e pe-aproape.// Vino dulce amăgire/Vino dulce mîngăiere/Vino-mbrăţişare tandră…// Busuioc şi lăcrămioare/Calapăr şi cărunjele/ Numai flori de primăvară…// Stele picură-n fîntînă/Unde-i vremea de demult ?…// Zîna mea de rouă, bună…// Mai adastă dor nebun/Luntrea-ntîrzie acum/N-are vîsle… nu e vînt…// În cuvinte s-a-nnoptat/Sufletul e-nchiciurat/Numai inima tot bate…”

Lansarea Revistei ORAŞUL – 25 va avea loc mîine, 23 octombrie a.c., ora 13, în cadrul unui eveniment găzduit de Galeria CASA ARTELOR din Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 16.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro