Oprirea reactorului 6 de la Kozlodui creşte presiunea asupra sistemului energetic din România

Oprirea programată a unităţii 6 a centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria, începând de joi, pentru revizia anuală şi reîncărcarea cu combustibil creşte presiunea asupra sistemului energetic din România, în condiţiile în care consumul de electricitate se majorează în orele de seară, iar producţia internă nu acoperă întotdeauna cererea, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

„Astăzi, 8 octombrie 2026, unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui este programată să se oprească pentru revizia anuală şi reîncărcarea cu combustibil. Revenirea este prevăzută pentru sfârşitul lunii noiembrie. Unitatea 5 continuă să funcţioneze, însă puterea sa este condiţionată de nivelul Dunării şi de asigurarea apei necesare centralei. Este o oprire planificată, dar momentul ei complică bilanţul energetic al regiunii şi, implicit, al României. Retragerea temporară a unui grup de aproximativ 1.000 MW reduce producţia disponibilă într-o perioadă în care zilele se scurtează, temperaturile pot coborî, iar consumul de seară creşte. România trebuie să privească această schimbare prin prisma propriei dependenţe de importuri în orele în care producţia internă nu acoperă cererea”, afirmă Dumitru Chisăliţă, într-o analiză transmisă joi.

Potrivit acestuia, necesarul de energie din import poate creşte în perioadele în care mai multe state din regiune înregistrează simultan un consum ridicat.

„Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleaşi ore în care avem nevoie şi noi. Dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria şi Balcanii, cererea regională creşte. Dacă se adaugă vânt slab şi indisponibilităţi la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc. În aceste condiţii, importul devine mai scump şi mai greu de asigurat.

Bulgaria poate continua să exporte electricitate şi după oprirea unităţii 6. Dar cantitatea disponibilă depinde de producţia celorlalte centrale şi de consumul propriu. Ungaria poate facilita accesul la energia din Europa Centrală, însă are şi ea nevoie de importuri. Energia trebuie să existe la capătul traseului, iar reţelele trebuie să permită transportul ei până în România”, explică preşedintele AEI.

În analiza sa, Chisăliţă prezintă un scenariu în care România ar putea avea nevoie de importuri de 2.700 MW în orele de seară.

Conform datelor prezentate, profilurile orare recente indică un consum de seară de aproximativ 6.400-6.700 MW în România, 5.400-5.600 MW în Ungaria şi circa 4.000 MW în Serbia. Aceste valori reprezintă repere istorice, nu prognoze pentru ziua de joi.