Clujul e la mijlocul clasamentului național al investițiilor pe cap de locuitor

Diferențe importante între cheltuielile publice, investițiile pe locuitor și accesarea fondurilor europene în județul Cluj. Potrivit datelor centralizate în tabelul publicat de platforma BaniCurati.ro, municipiul Cluj-Napoca a înregistrat în medie pe anii 2021-2025 cheltuieli anuale de 6.858 de lei pe locuitor, în timp ce comuna Jucu ajunge la 15.922 de lei. În privința investițiilor raportate la populație, Jucu și Ploscoș se află în fruntea clasamentului, iar la finanțările europene și prin PNRR se remarcă municipiul Turda și comuna Săcuieu.

Dacă vorbim de investițiile pe locuitor ale județului, cu tot cu consiliul județean, ele sunt de 1.042 lei pe an, sub media țării (1.104 lei). Clujul se află pe locul 28 din 42 (41 de județe și Bucureștiul).

Datele oferă o imagine comparativă asupra modului în care administrațiile locale își gestionează cheltuielile și investițiile, dar și asupra ponderii veniturilor proprii în bugetele locale. Indicatorii trebuie interpretați ținând cont de dimensiunea localităților, de proiectele aflate în derulare și de diferențele dintre sursele de finanțare. Realizatorii studiului precizează că au pus cap la cap execuția bugetelor locale din județul Cluj pe ultimii cinci ani (2021–2025), din situațiile Ministerului Dezvoltării, fiind vorba de sume plătite efectiv, nu de bugete aprobate.

Cluj-Napoca, cele mai mari cheltuieli totale dintre municipii

Cu 286.598 de locuitori, municipiul Cluj-Napoca are cheltuieli de 6.858 de lei pe locuitor, potrivit tabelului. Indicatorul este urmat, dintre municipiile și orașele prezentate, de cel al Turzii, cu 6.232 de lei pe locuitor, și al Dejului, cu 5.758 de lei.

La polul opus, comuna Florești, cea mai populată comună din tabel, cu 52.735 de locuitori, înregistrează cheltuieli de 3.159 de lei pe locuitor. În cazul municipiului Câmpia Turzii, valoarea este de 4.186 de lei, iar în Gherla ajunge la 4.679 de lei pe locuitor.

Cheltuielile pe locuitor nu indică, în sine, nici eficiența unei administrații, nici nivelul serviciilor publice. Ele pot fi influențate de investițiile în infrastructură, de cheltuielile de funcționare, de serviciile furnizate și de particularitățile fiecărui buget.

Jucu și Ploscoș, cheltuieli ridicate pe locuitor

În cazul comunelor, diferențele sunt considerabile. Jucu, cu 5.349 de locuitori, înregistrează cheltuieli de 15.922 de lei pe locuitor, dintre care 5.751 de lei reprezintă investiții pe locuitor. În Ploscoș, comună cu numai 540 de locuitori, cheltuielile ajung la 18.497 de lei pe locuitor, iar investițiile sunt de 5.474 de lei.

Valori ridicate ale cheltuielilor pe locuitor apar și în Săcuieu, cu 14.607 lei, Mica, cu 10.725 de lei, Săndulești, cu 10.905 lei, și Dăbâca, cu 10.078 de lei.

Dimensiunea populației este relevantă pentru interpretarea acestor valori. În comunele mici, realizarea unui proiect de infrastructură sau a unei investiții publice importante poate genera cheltuieli raportate la populație mult mai mari decât în localitățile urbane, fără ca acest lucru să însemne automat un nivel mai ridicat al cheltuielilor recurente.

Cât investesc administrațiile locale pe locuitor

În ceea ce privește investițiile raportate la populație, Jucu înregistrează 5.751 de lei pe locuitor, urmată de Ploscoș, cu 5.474 de lei, și Sâncraiu, cu 4.402 lei. Valori ridicate apar și în Aiton, cu 4.169 de lei, Valea Ierii, cu 3.756 de lei, și Vad, cu 3.645 de lei pe locuitor.

Dintre localitățile urbane, Cluj-Napoca înregistrează investiții de 843 de lei pe locuitor, iar Dej, de 645 de lei. În Florești, valoarea este de 703 lei, în Turda, de 476 de lei, în Câmpia Turzii, de 220 de lei, iar în Gherla, de 209 lei pe locuitor.

În zona metropolitană a Clujului, diferențele sunt vizibile și între comunele cu populații relativ apropiate. Apahida înregistrează investiții de 878 de lei pe locuitor, Baciu, de 981 de lei, iar Gilău, de 1.133 de lei. În Chinteni, indicatorul ajunge la 1.826 de lei, în timp ce în Florești se situează la 703 lei.

Aceste valori arată amploarea diferită a investițiilor raportate la numărul de locuitori, însă nu permit stabilirea unei ierarhii a performanței administrative fără informații suplimentare despre proiecte, stadiul lucrărilor și rezultatele obținute.

Fondurile europene și PNRR, diferențe între localități

În ceea ce privește finanțările din fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), municipiul Turda înregistrează 2.067 de lei pe locuitor, urmat de Cluj-Napoca, cu 1.878 de lei, și Dej, cu 1.521 de lei.

Dintre comune, Săcuieu se remarcă printr-o valoare de 3.198 de lei pe locuitor. Urmează Feleacu, cu 1.564 de lei, Poieni, cu 1.285 de lei, și Cornești, cu 1.248 de lei. Valori de peste 1.000 de lei pe locuitor apar și în Gilău, cu 1.170 de lei, Beliș, cu 1.182 de lei, și Ciucea, cu 1.074 de lei.

În schimb, mai multe comune au valori reduse ale finanțărilor europene și PNRR raportate la populație. Chinteni înregistrează 51 de lei pe locuitor, Jucu, 415 lei, iar Apahida, 105 lei. În cazul Floreștiului, indicatorul este de 140 de lei pe locuitor.

Aceste diferențe pot reflecta stadii diferite ale proiectelor, calendare de finanțare și capacități distincte de atragere a fondurilor. Pentru o comparație completă ar fi necesare și valorile totale ale finanțărilor contractate, plățile efectuate și proiectele aflate în implementare.

Veniturile proprii, între 11,3% și 78,7%

Un alt indicator relevant este ponderea veniturilor proprii în bugetele administrațiilor locale. Potrivit tabelului, Jucu înregistrează o pondere de 78,7%, urmată de Apahida, cu 78,4%, și Chinteni, cu 69,2%. Mihai Viteazu ajunge la 67,4%, iar Luna, la 64,5%.

La Cluj-Napoca, veniturile proprii reprezintă 64,1%, în timp ce în Florești ponderea este de 54,5%. În rândul municipiilor, Turda înregistrează 47,2%, Dej, 45,5%, Câmpia Turzii, 49,8%, iar Gherla, 39,6%.

La nivelul comunelor, valori reduse apar în Mica, unde veniturile proprii reprezintă 11,3%, Vad, cu 18,1%, Măguri-Răcătău, cu 18,8%, și Negreni, cu 20,3%.

Ponderea veniturilor proprii oferă indicii despre structura finanțării bugetelor locale, dar nu trebuie confundată cu valoarea absolută a veniturilor sau cu autonomia financiară în sens larg. Pentru o evaluare mai exactă sunt necesare și date despre transferurile de la bugetul de stat, subvenții, excedente și veniturile totale.

Câte anunțuri de achiziții publice au fost publicate în 2026

Tabelul include și numărul anunțurilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) în 2026. Cluj-Napoca figurează cu 31 de anunțuri, urmat de Florești, cu 13, și Dej și Apahida, cu câte 12.

Gilău a înregistrat șase anunțuri, în timp ce Turda și Gherla figurează cu câte cinci. În cazul unor comune, tabelul indică un număr redus de anunțuri sau chiar zero.

Numărul anunțurilor nu reflectă însă automat valoarea achizițiilor, numărul contractelor atribuite ori volumul efectiv al investițiilor. Pentru o comparație relevantă ar trebui analizate și valorile estimate, procedurile finalizate, contractele semnate și stadiul implementării.

În ansamblu, datele evidențiază diferențe substanțiale între administrațiile locale din județul Cluj în ceea ce privește cheltuielile și investițiile raportate la populație, finanțările europene și ponderea veniturilor proprii. Pentru a stabili în ce măsură aceste diferențe se traduc în servicii publice mai bune sau în dezvoltare locală, indicatorii financiari trebuie corelați cu proiectele realizate, infrastructura disponibilă și nevoile comunităților.