Opinii divizate ale afaceriștilor clujeni privind amnistia fiscală

La ora actuală peste 330.000 de persoane juridice și aproape 850.000 de persoane fizice au datorii la stat. Inițiativa guvernului de a introduce amnistia fiscală pentru persoanele fizice și firmele cu datorii, face ca opiniile oamenilor de afaceri clujeni să polarizeze: unii o consideră pomană electorală, alții o măsură salvatoare pentru cei loviți de secetă, alții o inițiativă de bun augur pe termen scurt dar cu efecte negative în timp. Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu susține că legiferarea unei astfel de măsuri nu poate fi clasată drept ordonanță a austerității chiar dacă măsura face referință la facilități fiscale precum anularea restanțelor la buget – pentru firme și pentru persoane fizice – dacă se respectă anumite condiții privind plata datoriilor. „O spun clar: nu este o ordonanță a austerității. În premieră, venim și cu bonificații pentru contribuabilii corecți, cu taxele la zi. Cum am promis, ne-am consultat pe acest proiect și cu mediul de afaceri și vom face asta în continuare. Este o dovadă de decență, nicidecum o apocalipsă!”, a declarat premierul Ciolacu. Însă specialiștii spun că nu toate companiile își vor permite să-si achite restanțele la bugetul de stat.

De la „compromis”, la „mană cerească”

În privința aceasta părerile oamenilor de afaceri sunt împărțite. Unii scotesc ordonanța ca o soluție binevenită în colectarea datoriilor bugetare, alții drept o pomană electorală care încurajează lipsa de onestitate.

Mircea Livius Otlăcan, patrionul unei firme din Cluj Napoca specializată în transport și reparații autovehicule spune că pe termen scurt măsura are efecte pozitive. ”Anul acesta măsura dă bine la bugetul oamenilor de afaceri datornici. Îi scutește de niște datorii la stat. De asemenea și pentru persoanele fizice este una care permite o gură de oxigen. Cum bugetul României este vlăguit, iar în iarnă avem alegeri, este clar că orice măsură populistă poate însemna voturi în plus. Scaunul politic sfidează tot: logică, decență economică, sens, riscuri, tot. Politicienii zic așa: cu cheltuielile o scoatem noi la capăt într-un fel anume, chiar dacă pirdem la buget. Important este să nu pierdem la urne”.

Agripina Dragomir, administrator al unei societăți ce are ca produs finit mobilierul de bucătărie este atenționată de „finanțe” asupra celor aproximativ 4.000 de lei datorie. „Nu vreau să cad în capcana acestei așa-zis ordnanțe. Până la jumătatea lunii septembrie intenționez să-mi achit orice datroie la stat. Am încasat banii de la două comenzi târziu și asta m-a făcut să amân plățile la „finanțe”. Dar, ca principiu, o asemenea măsură descurajează investitorul cinstit, care face sacrificii pentru a nu-i pune fiscul lacătul pe ușă. Mai este ceva: când vii cu un asemenea discurs , tu, guvern, și tu, Minister de Finanțe, îți arăți incapacitatea de a colecta plățile datornicilor. Îți recunoști vulnerabilitățile. O poveste de ani de zile. Când spui „amnistie”, spui „lasă că merge și așa”. Adică, tu contribuabil datornic dă ce ai acum în buzunar, eu mai plombez bugetul, că este crăpat tot, mă cârpesc până la final de an, când discut bugetul pe anul viitor și cumva o ducem pe brânci și anul acesta. Eu nu cred că trebuie procedat așa. Asta nu este strategie. Este cârpeală”.

Lucian Borașiuc, unul dintre patronii unei firmei specializate în comercializarea produselor alimentare din graminee, consideră măsura scutirii parțiale de datorii drept stimulativă pentru oamenii de afaceri. „Noi, ca firmă, suntem dependenți de natură, de recolte, de producțiile cerialiere. Seceta de anul acesta a generat o adevărată curbă de sacrificiu pentru noi. Produsele noastre depind de mama natură. Grâul a fost la jumătate, porumbul este praf. Am dus în pastorație 300 de familii de albine la rapiță și salcâm, pentru că noi facem și produse pe bază de miere. Dar rapița și salcâmul nu ne-au asigurat cantitățile de miere scontate. Am intenționat să ducem stupii la floarea soarelui dar și acolo mii de hectare sunt ca cenușa. Atunci cum să-mi achit datoriile la stat în timp util? Măsura propusă de Marcel Ciolacu pentru noi este mană cerească. Nu are nici o legătură cu alegerile din iarnă, cu nimic. Este doar o mână de ajutor acordată oamenilor de afaceri”.

Faci orice, când deficitul a sărit de 4 %

Annemarie Fabian, consultant fiscal: ”Trebuie să ne punem problema și de eficiența acestei măsuri, de multe ori cei care nu își plătesc taxele o fac pentru că nu au bani, nu pentru că nu vor. Trebuie să avem și așteptări realiste, apropo de cât de accesată va fi această măsură de populație” , precizează. Guvernul are nevoie urgentă de bani la buget și asta pentru că deficitul a depășit deja 4% din PIB, însă executivul european estimează că ar putea trece de 6,8% până la finalul anului. Această amnistie ar aduce în jur de 10 miliarde de lei la buget, potrivit Aceastăestimărilor oficialilor. La rându-i, Christian Năsulea, directorul Institutului European pentru Studii Economice, precizează: „În nici un caz nu ne vom apropria de această sumă, ceea ce înseamnă că, suma, deși nu este neglijabilă, nu este nesemnificativă, îmi este greu să cred că guvernul României va reuși să își corecteze problemele de deficit bugetar în mod semnificativ cu o astfel de măsură”.

Ce proiecție are, concret, conținutul ordonanței, se poate traduce așa: Dacă ai datorii la stat la data de 31 august 2024, vei putea să profiți de o anulare a unei părți din suma datorată, dar și de dobânzile și penalitățile aferente. Dar pentru asta, prima dată va trebui să plătești jumătate din acea sumă, iar ulterior să depui o cerere de anulare la ANAF până pe 25 noiembrie. Să presupunem că nu ai plătit impozit pe venit de 3.000 de lei. La acea sumă s-au strâns inclusiv dobânzi și penalități. Datprnicul va trebui să plătească 1.500 de lei, va depune o cerere la Fisc, iar ulterior se vor șterge dobânzile, penalitățile și restul de 1.500 de lei. Dacă datoriile depășesc 5.000 de lei, atunci, prin același mecanism, se va anula 25% din suma principală, ceea ce înseamnă că va trebui să plătești 75%. Plata și depunerea cererii trebuie realizată până la 25 noiembrie.

Beniamin Pascu