Opera Maghiară Cluj – Napoca: Premieră cu “Oberon”. Weber însuşi

• joi, 28 septembrie, 18. 30 •

Oberon ar putea fi o alegere hazardată. Afirmaţia în sine nu este deloc dar deloc exagerată. Este expresia celei mai bune caracterizări pentru Carl Maria von Weber (1786 – 1826), compozitorul – dirijorul – pianistul – chitaristul şi criticul muzical adept şi propovăduitor al conceputlui de operă de artă totală sau ceea ce Wagner va numi mai târziu, Gesamtkunstwerk.

Weber este considerat a fi unul din fondatorii operei naţionale germane, tonul dându – l Freischutz, operă prin care Weber eliberează opera germană de orice influenţe franceze sau/şi italiene. Mai mult chiar… Weber este considerat pe drept cuvânt, un geniu al uverturii şi ajunge să asculţi uverturile la Freischutz, Oberon, Euryanthe, la Stăpânul duhurilor sau Abu Hassan, întruchipări ale artei sale componistice, artă marcată de culori orchestrale şi efecte sonore diverse, ansambluri orchestrale omogene, o ştiinţă a orchestraţiei care, printr-o extindere firească, se regăseşte în toate lucrările sale (de la opere la simfonii, de la concertele pentru clarinet la cele pentru pian, în Concertino pentru corn şi orchestră în mi minor,…). Sunt tot atâtea motive de a fi mulţumiţi de alegerea operei Oberon ca primă premieră a stagiunii ce s-a deschis cu puţine zile în urmă. Dacă vreţi, este o reîntoarcere în şi spre lumea mirifică a romantismului, manifestare a fanteziei, originalităţii, a iubirilor pure, a emoţiilor puternice şi nu în ultimul rând, a libertăţii creatoare.

La prima vedere ar putea fi văzută ca o alegere hazardată, titlul în sine nefiind des pus în scenă de teatrele lirice. Şi totuşi, anul 2017 mă şi ne contrazice. Motiv pentru care trebuie să menţionez faptul că numai în 2017, Oberon a fost prezentată la Washington în GALA Hispanic Theatre (12 iunie; toate reprezentaţiile au fost jucate cu casa sold out !), apoi în cadrul Festivalului de operă de la Munchen, producţie Bayerische Staatsoper und Theater an der Wien (iulie), respectiv pe scena Operei Bavareze de Stat din Munchen. Şi acum, pe scena Operei Maghiare de Stat din Cluj – Napoca. Ce poate fi mai frumos !

Drept urmare, Oberon nu este numai ultima sa compoziţie, ci şi ultima pe care are ocazia să o dirijeze la premiera de la Covent Garden Londra, 12 aprilie, 1826. Opera este întâmpinată cu aplauze la scenă deschisă, într-un singur cuvânt, un triumf. Unul la baza căruia stau construcţia uverturii de un romantism echilibrat, personaje bine conturate graţie culorilor timbrale, coloritul feeric şi nu în ultimul rând, tema preluată din una din legendele germane, alegerea subiectului ce conţine elemente supranaturale, o veritabilă provocare pentru acele timpuri. Care îi şi reuşeşte. Weber recreează miraculoasă lume a elfilor şi a zânelor, cea a regatului lui Oberon, cea a iubirii împlinite într-o lume nouă.

Ascultaţi cu atenţie Oberon. Ascultaţi – l nu numai pentru uvertură. Ascultaţi – l şi pentru minunatele arii ‘Eil edler Held befreie dir die Braut’ (Reiza), ‘Warum musst du schlafen’ (Reiza), ‘Von Jugend auf in dem Kampf gefild’ (Huon), ‘Vater hor mich’ (Huon), ‘Arabiens einsam Kind’ (Fatima), ‘Ozean du Unge Heuer’ (Reiza), ‘Arabien mein Heimatland’ (Fatima), pentru duetul ‘Seele froh in Jubelklngen’ (Reiza – Fatima), pentru cvartetul ‘Uber die blauen Wogen’ (Fatima – Sherasmin – Reiza – Huon),… Este Oberon. Este Weber însuşi !

Oberon, libretul James Robinson Planche; regia Selmeczi Gyorgy; dirijor Janko Zsolt; scenografia Lorincz Gyula; costume Ledenjak Andrea; coregrafia Jakab Melind; maestru de cor Kulcsar Szabolcs; în distribuţie Bardon Tony (‘Oberon’), Viorica Bogoi (‘Titania’), Veress Orsolya (‘Puck’), Adorjan Pataki (‘Huon’), Balla Sandor (‘Scherasmin’), Rareş Câmpean (‘Harun al Rasid’), Yolanda Covacinschi (‘Reiza’), Molnar Maria (‘Fatima’), Vlad Sebastian (‘Bebekan’), Fulop Timea, Livia Antal (‘Sirene’)

Demostene ŞOFRON