Opera Maghiară Cluj-Napoca | Premieră la ”Carmen”

Premieră la ”Carmen”.  O istorie de 147 de ani

* joi, 31 martie, 18:30 *

Prosper Mérimée publică nuvela ”Carmen” în 1845, în ”Revue des deux mondes”, urmare a unei vizite în Spania anului 1830. La numai 30 de ani distanță, în 1875, Georges Bizet dă lumii opera ”Carmen” (libretul de Henri Meilhac și Ludovic Halévy), pe scena celebrei Opera Comique de la Paris, premieră primită cu reticență de o parte din public, firesc dacă avem în vedere încălcarea conveniențelor care au șocat și scandalizat publicul din seara premierei. Criticile au fost în marea lor majoritate, nefavorabile. Paradoxal sau nu, ”Carmen” se bucură de succes mai mult  în afara Franței. Și atunci trebuie să vorbesc despre succesele lui ”Carmen” la Viena (octombrie, 1875), New York (octombrie, 1878), Sankt Petersburg (1878), Marsilia, Lyon, Barcelona, scenă pe care opera înregistrează, potrivit celor scrise de Galli-Marie: ”un alt mare succes”! Trebuie să treacă 8 ani până la reluarea operei lui Bizet pe o scenă pariziană, 1883, și a fost să fie tot pe scena Opera Comique.

Urmează alte și alte succese: Metropolitan Opera New York (9 ianuarie, 1884) și rămân tot la Metropolitan pentru a menționa debutul lui Enrico Caruso în ”Don Jose”, 1919.

Trist este cu totul altceva, Georges Bizet nu a apucat să se bucure real de succesul operei ”Carmen”, el murind după cea de a 33-a reprezentație! Avea doar 36 de ani.

Opera este titlul prezent în repertoriul mai tuturor teatrelor lirice din întreaga lume. ”Am scris o lucrare, menționa Bizet, în care se regăsesc toată claritatea și vivacitatea plină de culoare și melodie”. În timp ce Piotr Ilici Ceaikovski scria: ”Carmen este o capodoperă în toate sensurile cuvântului…, una dintre acele creații rare care exprimă eforturile unei întregi epoci muzicale”, la care subscriem fără rezerve. Și ajunge să ne gândim la momente muzicale care scriu istorie de aproape 150 de ani dacă ținem cont de seara premierei absolute. Vă propun ”Habanera: L amour est un oiseau rebelle”, ”Parle-moi de ma mere”, ”Sequidillia: Pres des remparts de Seville”, ”Vivat! Vivat le torero!”, ”Votre toast, je peux vous le rendre”, ”cvintetul ”Nous avons en tete une affaire!”, ”Je vais danser en votre honneur”, ”La fleu que tu m avais jetee”, ”Ecoute, compagnon, ecoute”, ”Je suis Escamillo, torero de Grenade”…

Se cuvin amintite următoarele. ”Habanera” lui Carmen are la bază cântecul ”El Arreglito” a compozitorului spaniol Sabastian Yradier. Bizet folosește apoi un cântec popular autentic ca sursă pentru un alt cunoscut pasaj muzical: ”Coupe-moi, brule-moi”. Nu în ultimul rând, alte părți ale partiturii folosesc ritmurile și instrumentele asociate cu flamenco.

”Carmen” a avut parte de numeroase adaptări cinematografice, prima fiind cea a lui Cecil B. DeMille în 1915, cu Vittoria Lepanto, Alberto Nepoti și Dante Cappelli în rolurile principale. S-au aplecat asupra subiectului regizori precum Charles Vidor (1948), Carlos Saura (1983), Peter Brook (1983), Jean-Luc Godard (1984), Francesco Rosi (1984), Robert Townsend (2001). Între actrițele care au imortalizat-o pe Carmen se află Rita Hayworth, Julia Migenes; ”Don Jose” a fost interpretat printre alții, de Einar Linden, Wallace Reid, Glenn Ford, Placido Domingo, în timp ce ”Escamillo” i-a avut pe Pedro de Cordoba, Ruggero Raimondi…

Carmen de Georges Bizet; regia Szabo Emese, dirijor Horvath Jozsef, costume Ledenjak Andrea, coregrafia Jakab Melinda, video Torok Adam, maestru cor Kulcsar Szabolcs, concertmaestru Barabas Sandor/Ferenczi Endre, dirijor cor de copii Apolka Fabian și Kallo Krisztian * în distribuție: Veress Orsolya, Pataki Adorjan, Sandor Csaba, Egyed Apollonia, Szilagyi Janos, Bardon Tony, Kincses Mark, Covacinschi Yolanda, Balazs Borbala, Sandor Arpad, Viorica Bogoi, Manyoki Laszlo

Demostene Sofron