Oncologul clujean Patriciu Achimaș Cadariu: Atâta vreme cât specialiștii nu sunt pregătiți putem să facem mai mult rău decât bine

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș Cadariu, președintele Grupului pentru Combaterea Cancerului din Parlamentul României, a atras atenția în cadrul dezbaterii cu tema „Banul investit în Sănătate și multiplicarea lui în economie”, organizată recent, că atâta vreme cât specialiștii din sănătate nu sunt pregătiți „putem să facem mai mult rău decât bine”. Și aici vorbim de nivelul primar al îngrijirilor medicale, de medicii de familie, de ginecologii care fac triajul pacienților”, a subliniat reputatul medic oncolog clujean Patriciu Achimaș Cadariu, deputat PSD de Cluj.

Parlamentarul a arătat că e foarte importantă pregătirea specialiștilor și educarea populației deoarece, spune oncologul, un pacient bine informat trebuie să aibă pretenții de la cei la care se adresează.

În intervenția din cadrul dezbaterii, prof. univ. dr. Patriciu Achimaș Cadariu a încercat să identifice o serie de probleme din sistemul sanitar din România, în special din zona oncologiei, avertizând că sunt instituții de referință care practică o medicină de foarte proastă calitate în care „pacientele suferă inutil”.

Ne dorim medicină de calitate, ne dorim supraviețuire, cu o calitate a vieții foarte bună. Legat de buget, eforturi s-au făcut și au fost chiar consistente în ultimii ani și mă refer la salarizare și investiții. În continuare, dacă vom face un exercițiu foarte simplu și vom vedea investițiile în sănătate în valoarea absolută din PIB, vom constata că raportat la o țară din Vestul Europei investim 1 la 8 sau chiar 1 la 10. O țară ca Germania investește și obține chiar și profit din sănătate, dar suntem încă foarte departe. Dacă am investi cât investesc ei azi am obține aceleași rezultate? Cu siguranță nu și cu siguranță acei bani nu ar fi cheltuiți sau, mai rău, ar fi aruncați.

Dar suntem încă foarte departe. Am să încerc să explic de ce este așa și unde sunt marile probleme. Voi folosi spre exemplificare partea de profilaxie la cancerul de col uterin și la cancerul de sân.

Cu peste 10 ani de zile în urmă a apărut un studiu în Marea Britanie care arăta că screening-ul costă 20 de lire iar tratamentul bolii avansate de col uterin costă peste 10.000 de lire. Adică un raport de 1 la 50.

În teorie totul e foarte frumos, dar să vedem cum o facem și ce putem obține din ea pentru că o boală avansată de col uterin înseamnă o suferință enormă pe care nu o putem calcula în bani dar hai să vedem care sunt punctele mai puțin tari ale situației de la noi.

Cum putem face profilaxie la cancerul de col uterin, profilaxie primară și secundară? Mă voi concentra pe partea de screening.

Să vedem ce variante de screening avem. Odată cea clasică, așa numitul Babeș-Papanicolau, citologia exfoliativă și varianta nouă a tipizării papillomavirus. Ce înseamnă citologie în mod clasic? Înseamnă să avem standardizare, înseamnă să avem control de calitate, înseamnă să avem laboratoare de referință, dar mai presus de toate înseamnă să avem citologi pregătiți. Pregătirea citologilor este foarte dificilă. A interpreta corect citologia este mai dificil ca anatomia fiziologică pentru că din multe celule trebuie să obții o imagine iar acest rezultat poate schimba total cursul existenței unei femei, cu atât mai rău dacă el este fals pozitiv sau negativ. Deseori primim paciente cu mențiunea metaplazie scuamoasă iar pacienta ajunge cu anxietate și depresie în fața noastră și de fapt metaplazia scuamoasă este absolut fiziologică la nivel de col uterin. Uită cum o chestiune normală poate fi interpretată greșit și să ducă la consumul de nervi, de stricare a calității vieții dar și de o consultație în care banii s-au pierdut pe parcurs. Este doar un exemplu.

Să mergem la tipizarea HPV. Cum să faci la persoane de screenng prin tipizare HPV (Human Papilloma Virus) la persoane de 20 de ani când incidența la acea vârstă este enormă!?

Vreau să spun că atâta vreme cât specialiștii nu sunt pregătiți putem să facem mai mult rău decât bine. Și aici vorbim de nivelul primar al îngrijirilor medicale, de medicii de familie, de ginecologii care fac triajul pacienților.

Mergem mai departe și ajungem la identificarea unor leziuni preinvazive sau invazive.

Ce ne facem când se face în continuare în 2022 indicație de histerectomiei pe o displazie?! Ce ne facem când se face indicație de conizație pe displazii ușoare care pot fi stratificate prin teste care nu sunt bine cunoscute și care pot scuti o tânără femeie de orice tratament invaziv. Un studiu făcut la nivelul mai multor instituții de specialitate din România sub coordonarea Organizației europeane a institutelor de cancer arăta că 2 din 20 de specialiști urmau protocolul corect la stratificarea leziunilor preinvazive. Sunt și instituții foarte bune în care niciunul dintre cei care lucrau nu foloseau protocoalele corect. Deci din nou problema personalului.

Lucrurile sunt schimbate în momentul în care apare profilaxia primară, respectiv vaccinarea. Cred că aici ar trebui să găsim cheia pentru că suntem într-un moment în care avem o rețea pregătită, avem oportunități în contextul pandemie și cred că nu ar trebui să permitem în continuare vocilor care luptă împotriva vaccinări să ne priveze de de cea mai bună soluție pe care o avem acum în condițiile în care cancerul de col uterin este în primele cinci localizări. Dacă am face aici raportul între costuri și beneficii, putem demonstra că în această soluție putem obține cele mai bune rezultate. Avem și exemplele unor țări care au centralizat screening-ul prin tipizare HPV și realmente scad și costurile.

Un alt exemplu este ce cel al cancerului de sân, unde screening-ul este mai complicat, fiind dependent de aparatură, de calitatea celui care interpretează rezultatul. Aici lucrurile se complică prin standardizarea biopsiei și a rezultatului de anatomie patologică.

Aș putea să dau exemple din instituții de referință care practică o medicină de foarte proastă calitate în care pacientele suferă inutil”, a explicat universitarul clujean.

Deputatul clujean crede că principala problemă este legată de pregătirea specialiștilor și educarea populației deoarece, spune medicul oncolog, un pacient bine informat trebuie să aibă pretenții de la cei la care se adresează. „Dacă Programul Național pentru Sănătate va începe să funcționeze atunci lucrurile se vor regla de la sine iar casele de asigurări vor fi gardienii acestor programe”, a punctat Patriciu Achimaș Cadariu

El a mai avertizat că se pierd foarte mulți prin faptul că pacienții sunt tratați, uneori, de două sau trei ori. „În final, între trei sferturi dintre pacienții români sunt tratați în șase sau șapte centre. Cu alte cuvinte investim foarte mult dar ce ne facem când în cele șase sau șapte centre reparăm ce s-a făcut prost în altă parte?!”, a menționat parlamentarul.

 

Deputatul social democrat a anunțat că Planul Național de Combatere a Cancerului se apropie de finalizare și speră ca în cel mai scurt timp să fie depus în Parlament și pentru a fi aprobat. Medicul a mai precizat că unul dintre obiectivele Planului Național de Combatere a Cancerului vizează elaborarea unui registru național de cancer. „Ne va folosi extrem de mult în planificare. Este esențial, mai ales într-un domeniul atât de consumtiv din punct de vedere al resurselor. În momentul în care vom avea acest registru funcțional vom ști exact cu ce ne confruntăm, încotro trebuie să trimitem resursele, unde trebuie să pregătim specialiștii iar partenerii din pharma vor ști exact cum să se pregătească pentru numărul de pacienți.

Asta e valabil pentru toate bolile cronice netransmisibile, cu atât mai mult în Oncologie”, a semnalat Patriciu Achimaș Cadariu.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut