Omagiul adus de Biden memoriei lui Madeleine Albright

Preşedintele american Joe Biden a salutat miercuri memoria fostului secretar de stat Madeleine Albright, refugiată în copilărie în Statele Unite înainte de a accede la cele mai înalte funcţii diplomatice, în cursul funeraliilor celebrate în Catedrala Naţională din Washington, scrie AFP.

Prima femeie care a ocupat această funcţie într-un guvern american, între 1997 şi 2001, a murit la 23 martie, la vârsta de 84 de ani.

La fel ca statutul său pe scena internaţională, funeraliile sale au adunat peste 1.400 de oameni şi au fost transmise în direct la televizor.

Alături de Joe Biden s-au aflat în special foştii preşedinţi Barack Obama şi Bill Clinton, cel care au numit-o pe Madeleine Albright la conducerea Departamentului de Stat. La funeralii au mai asistat Hillary Clinton, ea însăşi fostă secretar de stat, actualul deţinător al funcţiei, Antony Blinken, precum şi responsabili parlamentari precum democrata Nancy Pelosi şi republicanul Mitch McConnell.

Madeleine Albright, care a înţeles „de ce este capabilă puterea americană”, „a schimbat cursul istoriei”, i-a adus omagiu Joe Biden.

„În mare parte datorită lui Madeleine, NATO a rămas puternică”, a subliniat el, în contextul în care Alianţa Nord-Atlantică se bucură de o relansare a popularităţii de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.

Faimosul pianist de jazz Herbie Hancock, precum şi alţi muzicieni cu care se împrietenise, au cântat în memoria ei la ceremonie.

Numele lui Madeleine Albright, care a fost şi ambasadoarea Statelor Unite la ONU, „este întotdeauna sinonim, precum cel al Americii, cu o forţă pentru bine în lume”, a mai spus liderul de la Casa Albă.

„Istoria ei a fost cea a Americii. Îi plăcea să vorbească despre America ca despre o naţiune indispensabilă”, a adăugat el.

Născută la 15 mai 1937, la Praga, în fosta Cehoslovacie, ea a fugit de nazism, apoi de comunism pentru a se refugia în Statele Unite, unde a fost naturalizată americană la 20 de ani.

Cunoscută pentru caracterul ei de fier, cea care s-a definit pe sine ca „refugiată”, „colecţionară de broşe” şi „americană recunoscătoare” va avea o carieră strălucitoare care îl va determina pe preşedintele Bill Clinton să o propulseze, în februarie 1993, în fruntea diplomaţiei americane la ONU, apoi a Departamentului de Stat, în ianuarie 1997.

Ea a murit de cancer, potrivit familiei sale.