Omagiu adus lui Iuliu Maniu în Catedrala „Sfânta Treime din Blaj

Personalitatea lui Iuliu Maniu a fost evocată în cadrul unei conferinţe organizate, joi seara, la Blaj, în Catedrala „Sfânta Treime”, de către Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş, manifestare dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea omului politic şi a 70 de ani de la moartea sa în închisoarea de la Sighet.

Câteva detalii despre „urmele” pe care Iuliu Maniu le-a lăsat în ceea ce numim astăzi Biblioteca Naţională a României au fost prezentate de către managerul instituţiei, Adrian Cioroianu.

Acesta a menţionat că, din păcate, Biblioteca Naţională a României nu are în fondul său de manuscrise pagini care să-i aparţină lui Iuliu Maniu, sub semnătură proprie.

„N-am niciun fel de îndoială că Iuliu Maniu a fost una dintre acele personalităţi a cărui memorie s-a dorit a fi ştearsă. Faptul că am mai păstrat câte ceva de la el, că ne-au mai rămas pagini de manuscrise sau autografe sau lucruri, asta ţine mai curând de miracol. (…). Din păcate, este foarte greu să găseşti ca atare lucruri care i-au aparţinut. Din acest punct de vedere, cu tristeţe am constatat că, în ciuda numeroaselor dosare care vorbesc despre Iuliu Maniu la Biblioteca Naţională a României, (…), din păcate, Biblioteca Naţională a României nu are în fondul său de manuscrise pagini care să-i aparţină sub semnătură proprie”, a spus Adrian Cioroianu.

Acesta a menţionat că sunt câteva zeci de dosare, care privesc în special activitatea politică a lui Iuliu Maniu, cu precădere din perioada dintre cele două războaie mondiale, reflectată în presă, în amintirile unora sau altora.

Istoricul a mai spus că, după 1945, Iuliu Maniu, pe care l-a caracterizat ca având „tenacitatea şi eficienţa ardeleanului implicat, activ, nu foarte vorbăreţ, dar om de cuvânt şi de principii”, a ajuns principalul bastion împotriva impunerii comunismului în ţară.

La rândul său, preşedintele Fundaţiei Corneliu Coposu, Ion Andrei Gherasim, a vorbit despre „Iuliu Maniu, politicianul sau misticul, în viziunea lui Corneliu Coposu”. Acesta a dat citire portretului creionat de Corneliu Coposu lui Iuliu Maniu, încheind cu versurile lui Victor Eftimiu, din 1960: „Apărător de neam şi ţară, Scăpaşi de temniţa maghiară. Şi ţi-a fost dat ca să sfârşeşti, În temniţele româneşti”.

Despre modul în care Iuliu Maniu, un om al credinţei, a fost crescut şi educat în ambianţa Bisericii Greco-Catolice a vorbit asistenţei preotul paroh greco-catolic de la Bădăcin, Cristian Borz. El a amintit că Iuliu Maniu a urmat la Blaj primele clase liceale, tot aici fiind apoi profesor de drept la Seminar şi, ulterior, timp de 16 ani, avocatul Mitropoliei Greco-Catolice.

Episcopul auxiliar Cristian Crişan a precizat că Iuliu Maniu a fost comemorat acum în „Blajul lui iubit”, după ce anterior au fost organizate conferinţe la Londra şi Roma, urmând în curând Viena.

În încheierea conferinţei, la care a asistat un public numeros, a fost difuzată „Rugăciunea lui Iuliu Maniu, din închisoarea de la Sighet”, în interpretarea actorului Victor Rebengiuc.

Iuliu Maniu a avut un rol însemnat în realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

A murit la 80 de ani, în 5 februarie 1953, în penitenciarul Sighet, prin înfometare şi lipsirea de îngrijire medicală. A fost înmormântat în secret de comunişti în Cimitirul săracilor din Sighet. Rămăşiţele sale nu au fost identificate până în prezent.