O treime dintre adulţii români nu au treabă cu internetul

În România, aproape trei sferturi din populaţia adultă poate fi considerată drept lipsită de competenţe digitale de bază şi, iar potrivit ultimelor date furnizate de Eurostat 30% dintre cetăţenii României nu au folosit niciodată internetul.

Conform unui studiu realizat de INACO – Inţiativa pentru Competitivitate, în ultimul an, numai 16% dintre români au achiziţionat produse online, spre deosebire de Suedia (unde 81% dintre cetăţeni au apelat la comerţul online), Spania (50% dintre cetăţeni) sau Grecia (32%), iar România este printre ţările cu cele mai mici procente de e-exporturi (vânzări online în afara ţării). De asemenea, ţara noastră ocupă ultimul loc în clasamentul ultimului indice al economiei digitale şi sociale, care măsoară conectivitatea, folosirea internetului, digitalizarea serviciilor de interes public, integrarea tehnologiei digitale şi folosirea internetului.
De asemenea, reprezentanţii INACO atenţionează asupra carenţelor majore la capitolul interacţiunii dintre cetăţeni şi administraţia publică prin intermediul serviciilor digitale. Astfel, în 2015, doar 9% dintre români foloseau internetul pentru a obţine informaţii de interes public legate de funcţionarea instituţiilor de stat şi numai 5% descărcau fişiere cu documente şi formulare ale instituţiilor publice.
Din punct de vedere economic, lipsa acestor capacităţi digitale presupune imposibilitatea de a pătrunde, de a activa sau de a excela în mediul muncii, de a accesa cursuri de formare profesională, de a depăşi obstacole în realizarea activităţilor antreprenoriale sau de a transpune activităţi economice în mediul online.
Pede altă parte, companiile marginalizate digital au perspective mai reduse de dezvoltare, de acces la tehnologii mai eficiente şi mai puţin costisitoare sau de export prin internaţionalizarea activităţii.
Potrivit studiului INACO, cauzele diviziunii digitale sunt strict legate de lipsa educaţiei digitale în şcoala primară, secundară, liceu şi învăţământul superior. Comunicatului INACO aminteşte, însă, faptul că România a avut mai multe încercări de digitalizare, printre care programul SEI, derulat între 2001-2009, în valoare de 124 de milioane de dolari, o încercare „aparent eşuată însă, cu rezultate contestabile, iar programul “a fost menţionat printre contractele păguboase ale informatizării României”.

Românii nu dau atenţie securităţii cibernetice

Un studiu realizat recent de Bitdefender, arată că doar circa 28% dintre locuinţele din România de la oraş au cel puţin patru dispozitive inteligente conectate la internet. Dispozitivele inteligente utilizate sunt atât cele tradiţionale de tipul laptop, tabletă, telefon, PC, cât şi cele de generaţie nouă, precum televizoare smart, ceasuri inteligente, termostate wireless, camere web, sisteme de acces în locuinţă, console de jocuri, frigidere, maşini de spălat şi aparate de aer condiţionat conectate la internet, întrerupătoare şi instalaţii de iluminat, prize sau senzori de mişcare.
Televizorul smart este prezent în una din trei locuinţe de la oraş, fiind cel mai răspândit dispozitiv după smartphone, laptop şi tabletă, dar şi cel mai intens folosit dispozitiv conectat, chiar mai des decât terminale tradiţionale desktop, camere de supraveghere a bebeluşilor şi ceasuri inteligente.
Potrivit Bitdefender, patru din zece posesori de smart TV spun că folosesc dispozitivul pentru a naviga pe internet, pe lângă vizionarea programelor TV prin cablu, însă mai puţin de o treime folosesc o soluţie de securitate menită să îi protejeze de ameninţări informatice.
Studiul atenţioneazăcă o reţea numeroasă de televizoare controlate de la distanţă poate fi folosită de infractorii cibernetici pentru a orchestra atacuri de tip DDoS. Aceste atacuri presupun accesarea simultană de către un număr mare de dispozitive a unei pagini de internet, ceea ce duce la “căderea” acesteia. Atacatorii cer apoi bani deţinătorului site-ului ca să permită reluarea activităţii.
În februarie, specialiştii în securitate cibernetică de la Bitdefender au identificat o reţea de zeci de mii de gadgeturi inteligente, controlate de la distanţă de către atacatori, capabilă să contamineze rapid orice device vulnerabil şi să spioneze viaţa privată a victimei. Reţeaua controlată de atacatori ajunsese la peste 45.000 de terminale infectate, din peste 100 de ţări.