O revistă de colecţie: Revista română de istorie a presei

img847 A apărut nr. 2 (12) pe 2012 al Revistei române de istorie a presei, pe care exigentul critic literar, Alex ştefănescu, o numea “o revistă de colecţie”.

După editorialul Tinerii şi cercetarea presei, semnat de Mihaela Teodor (care este şi responsabilul acestui număr), urmează textul unei conferinţe inedite, susţinută de Edgar Papu, acum 35 de ani, la Cluj, intitulată Poezia preeminesciană în istoria literaturii române.

Urmează apoi zece studii temeinice de specialitate, semnate de Constantina Raveca Buleu (Obiectivitate şi iniţiere în reflectarea jurnalistică a ezoterismului românesc din perioada interbelică), Lucian Ciupei (“Ilustraţiunea. Jurnal universal”. Debutul european al unei gazete ilustrate româneşti şi contribuţia lui Carol Pop de Szathmáry la realizarea ei), Delia Duminică (Revista “Cuvântul liber” sub directoratul lui Tudor Teodorescu-Branişte), Alexandru Gruian (Patronat de presă şi manipulare mediatică. Studiu de caz: alegeri locale şi referendum 2012, judeţul Hunedoara), Radu Petrescu (Un caz de manipulare prin presă: “maseurul regal“ Constantin Cotolan), Mircea Popa (Primul Congres al ziariştilor dobrogeni), Angela Precup (Căminul refugiaţilor ardeleni din Bucureşti – 1941-1944), Ilie Rad (Articolele antisovietice ale lui Zaharia Stancu, din seria a II-a a săptămînalului “Azi” – 19 februarie 1939 – 8 septembrie 1940), Lucian-Vasile Szabo (Începuturile jurnalistice ale lui Pavel Rotariu).

Secţiunea “Amintiri şi evocări” este susţinută de profesorul Ion şinca, prin studiul File de istorie a învăţămîntului ziaristic din România – cel mai amplu studiu scris vreodată despre învăţămîntul ziaristic de la fosta Academie de Partid “Ştefan Gheorghiu”.

Bogata rubrică de recenzii include prezentarea unor cărţi de profil, semnate de Ioana Pârvulescu, Marian Petcu, Gabriela Rusu-Păsărin şi Ilie Rad (recenzenţi fiind Iulian Boldea, Mircea Popa, Xenia Negrea, Angelica Teocan), iar la “Cărţile membrilor ARIP” sînt prezentate volume scrise de Doina Rad, Mircea Popa, Adrian Dinu Rachieru, Cristian Vasile şi Dumitru Vlăduţ (recenziile fiind semnate de Marius Mureşan, Lucian Ciupei, Otilia Mureşan, Mihai Croitor şi Sanda-Valeria Moraru (toţi doctori în filologie şi istorie sau doctoranzi ai şcolii Doctorale de ştiinţe Politice şi ale Comunicării).

Între piesele de greutate ale acestui număr – cele două eseuri inedite semnate de Corneliu Coposu: Două decenii de la moartea lui Stalin! şi Moravuri semnificative de la Curtea regilor creştini din dinastia lui Árpád, originalul ambelor eseuri păstrîndu-se în arhiva scriitorului Ion Lăncrănjan. Precizăm că ambele texte au o amplă introducere, în care se explică detaliat contextul în care au fost elaborate de Corneliu Coposu (în anii ‘70), precum şi principiile de transcriere.

Ca de obicei, şi acest număr (212 pagini) are o ilustraţie bogată, formată din 56 de fotografii, trei portrete grafice şi un text facsimilat, ceea ce sporeşte atractivitatea revistei, pentru a nu mai vorbi de ţinuta impecabilă a acesteia, sub aspect ştiinţific (tehnoredactare, note, bibliografie, punctuaţie etc.).

Pentru numărul următor se anunţă un amplu dialog cu academicianul Mircea Maliţa, trei documente inedite semnate de Iuliu Maniu, marele om politic român, precum şi numeroase studii, eseuri, recenzii etc.

Fotografia de pe copertă îi reprezintă pe tipografii de la Tribuna Ardealului (1940), din Cluj, care editau şi revista Realitatea ilustrată.

Articole din aceeasi categorie

    Nu exista articole asemanatoare