O prognoză ciudat de optimistă

 În plin scandal al ordonanţelor cu graţierea, proiectul de buget  pentru acest an a ajuns cumva pe planul secund al atenţiei publice, cu toate că subiectul în sine îi afectează, în bine sau în rău, rămîne de văzut, pe mai toţi românii.

De la bun început trebuie reamintit că acest proiect de buget – plin de reduceri de taxe şi majorări de salarii şi pensii – se bazează pe o creştere economică de 5,2%. Altfel spus, la bugetul de stat ar urma să intre substanţial mai mulţi bani decât în 2016, “scenariul” fiind bazat pe estimările Comisiei Naţionale de Prognoză. Conform regulamentului său de funcţionare, această instituţie, aflată în subordinea Ministerului Finanţelor, deci a Guvernului, are ca prim rol exact asta: elaborarea de prognoze privind evoluţia economiei româneşti, precum şi fundamentarea măsurilor de politică economică proiectate de Guvern, “în concordanţă cu Programul de guvernare”. Toate bune şi frumoase, doar această ultimă formulare, cea cu concordanţa, pare a fi, de această dată cel puţin, oarecum îngrijorătoare. Îngrijorătoare pentru că, ultima prognoză a Comisiei pare a fi prea “în concordanţă cu programul de Guvernare”. De fapt ar trebui să fie exact invers: programul în concordanţă cu prognoza. Haideţi să vedem de ce.

Toate prognozele din 2016 ale Comisiei indicau, pentru 2017, un procent de creştere al Produsului Intern Brut mult sub cel de 5,2%. Prognoza de iarnă 2016 avansa un precent de 4,3%, corespunzător unui PIB de 801 miliarde lei, cea de primăvară menţinea acelaşi procent de 4,3%, dar estima un PIB de 805,9 miliarde lei, iar cele două prognoze de toamnă, cea preliminară şi cea finală, arătau acelaşi avans al creşterii economice, de 4,3%, estimând însă un PIB ceva mai mare, de 807,4 miliarde lei. După cum se poate observa, diferenţele nu sunt spectaculos de mari. Excepţie face prima prognoză din 2017, cea de iarnă, dată publicităţii după instalarea noului Guvern. În aceasta, creşterea economică este de 5,2%, iar PIB-ul ajunge la 815,2 miliarde lei. De această dată, diferenţele sunt majore: la creşterea economică de aproape 1%, iar la PIB de aproape 8 miliarde lei.

Cum o fi ajuns Comisia să anticipeze acest salt este greu de spus. Dacă luăm ca reper ultima prognoză din 2016, pentru acest an se prevedea o creştere a contribuţiei în PIB de 5,3% pentru industrie, 1,9% pentru agricultură, 6% pentru construcţii, 3,9% pentru servicii şi 5% pentru consumul gospodăriilor populaţiei. În prima progonză din 2017, contribuţiile agriculturii şi construcţiilor rămân neschimbate, majorări fiind înregistrate la industrie – până la 6%, servicii – un spectaculos 5,2% şi la consumul gospodăriilor – o majorare pînă la 6,7%.

Cum s-a ajuns, în doar câteva luni, la aceste estimări pline de un optimism debordant este greu de înţeles. Spre exemplu, exporturile rămân, în ambele prognoze, la acelaşi nivel, de 61.800 milioane euro, deci nu se s-ar putea vorbi de o creştere a livrărilor peste hotare de bunuri şi servicii. Cine ar urma să urma să cumpere atît de multe bunuri industriale sau servicii? Românii? Poate că da, dar este greu de crezut. Şi va creşte oare atât de mult consumul gospodăriilor? Este posibil, dar puţin probabil. Mai probabile par estimările altor instituţii: agenţia de rating Fitch optează pentru o creştere de pînă la 4,8%, iar băncile comerciale mizează pe procente între 3,5% şi 4,1%, cifre mult mai apropiate de prognoza făcută înainte de instalarea actualului guvern.

Nu pot să-mi permit să afirm că această ultimă prognoză este făcută ca să “acopere” un buget pe care îl vrea actualul guvern. Dar nici nu pot să nu mă gândesc la asta. Aşa că, până cînd vom vedea cum evoluează economia românească în acest an – şi ar fi de-a dreptul strălucitor de bine ca lucrurile să meargă aşa cum anticipează Comisia – haideţi să spunem că această prognoză este doar ciudat de optimistă.

Viorel DĂDULESCU