O pledoarie pentru lectură în memoria istoricului Nicolae Bocșan

Pasionații de istorie și de cultură sunt invitați la un eveniment editorial deosebit. Vineri, 19 iunie 2026, începând cu ora 19:00, va avea loc lansarea volumului „Recenzii, cronici, note de lectură și evocări din bibliografia contemporană: 2020-2025. Pledoarie pentru lectură”, semnat de Dr. Răducu Rușeț.
Evenimentul este publicat sub egida Editurii Presa Universitară Clujeană și este dedicat memoriei regretatului prof. univ. Dr. Nicolae Bocșan (1947-2016), marcând împlinirea a 10 ani de la trecerea sa în eternitate.
Manifestarea se va desfășura la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul clujean Mănăștur (Strada Govora, nr. 19).
În cadrul evenimentului va lua cuvântul prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă – reprezentant al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, director al Bibliotecii Academiei Române (Filiala Cluj) și președinte ASTRA Cluj. De asemenea va vorbi dr. Răducu Rușeț – autorul volumului, documentarist în cadrul Centrului pentru Studenți cu Dizabilități al Universității „Babeș-Bolyai”.
Cartea propune o incursiune profundă în peisajul bibliografic al ultimilor ani, fiind o veritabilă invitație la reflecție și o reafirmare a importanței lecturii în societatea contemporană.

Născut în Banatul montan, la Bocşa (jud. Caraş-Severin), în 24 septembrie 1947, profesorul Nicolae Bocşan a urmat studiile primare, gimnaziale şi liceale pe plan local, după care în 1970 obține licența în Istorie la Universitatea „Babeş-Bolyai” iar în 1985 devine doctor în istorie, cu teza Românii din Banat în epoca Luminilor. Un rol esenţial în formarea sa ca istoric l-au avut Constantin Daicoviciu, David Prodan, Pompiliu Teodor, Camil Mureşan, Ştefan Pascu dar și alții.

Profesorul Nicolae Bocşan a avut o activitate ştiinţifică deosebită. Una dintre direcțiile de cercetare a vizat istoria iluminismului din Banat. Printre lucrările publicate de Nicolae Bocșan pe această temă se numără: Contribuţii la istoria iluminismului românesc, una dintre cele mai importante lucrări referitoare la iluminismul bănăţean; Franţa şi Banatul 1789- 1815 (Reşiţa, Banatica, 1994, în colaborare cu Mihai Duma şi Petru Bona).

Un interes deosebit a fost acordat de istoricul clujean Revoluţiei paşoptiste din Transilvania şi Banat. Pe această temă au văzut lumina tiparului lucrări precum: Memorialistica revoluţiei de la 1848 în Transilvania (Cluj-Napoca, Dacia, 1988), Revoluţia de la 1848 din Transilvania în memorialistică (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000), ambele în colaborare cu Valeriu Leu și Revoluţia de la 1848 în Munţii Apuseni. Memorialistică (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003. De remarcat este faptul că prima lucrare-Memorialistica revoluţiei de la 1848 în Transilvania- constituie cea mai bogată ediţie de memorialistică referitoare la revoluţia de la 1848 din cîte deţine în prezent istoriografia românească.

Un alt domeniu de mare interes pentru istoricul Nicolae Bocșan a fost istoria bisericii. Dintre lucrările publicate pe această temă se numără: Etnie şi confesiune în Transilvania (sec. XIII-XIX) (Oradea, Fundaţia „Cele Trei Crişuri”, 1994, în colaborare cu Ioan Lumperdean şi Ioan Aurel Pop); Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I (1869-1870) (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2001, în colaborare cu Ion Cârja; Andrei Şaguna. Corespondenţa, vol. I-V (în colab. cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Bogdan Ivanov, Pavel Vesa, Vasa Lupulovici, Ioan Herbil, Beatrice Dobozi, Marius Eppel, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2005-2011); Memoriile unui ierarh uitat: Victor Mihályi de Apşa (1841- 1918) (ediţie, studiu introductiv şi note în colaborare cu Ion Cârja şi Luminiţa Wallner-Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009); Ioan Boroş. Memorialistica (ediţie, studiu introductiv şi note în colaborare cu Valeriu Leu, Ion Cârja, Costin Feneşan şi Cristian Sabău, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană 2012).

Totodată, profesorul Nicolae Bocșan a fost preocupat și de fenomenul militantismului naţional românesc şi mecanismele sale de funcţionare în Transilvania şi Banat de-a lungul epocii moderne. O altă latură a activităţii sale a constituit-o cariera didactică, contribuind la formarea mai multor generații de cadre didactice, precum şi de istorici. De asemenea, între 1992-1996, Nicolae Bocșan a deținut funcția de decan al Facultății de Istorie iar în 2004 devine rectorul Universității „Babeș-Bolyai”.

Cosmin PURIȘ