O lume colorată

Pentru un străin care vizitează acum România, în scopuri turistice, nu pentru afaceri, fiindcă acestea s-au cam sleit, s-au împuținat, s-au subțiat, curios să cunoască nu numai frumusețile patriei, dar și câte ceva despre mersul politicesc al țării, dacă ar avea posibilitate să vadă panoramic, ar trăi senzația și sentimentul că se află într-un bâlci popular dezlănțuit.
O lume veselă, colorată, alergând după plăceri mici și nevinovate, bătrânii morfolind câte-un mititel primit pomană, ștergându-se apoi atent și grijuliu pe aceeași haină pe care o folosesc și ca șervețel de peste 30 de ani, fiindcă alta n-au putut să-și cumpere, tineri dându-se în scrânciob, clovni ațâțând interesul oamenilor, circari scoțând foc pe gură, femeia fatală având un șarpe la gât, grătarele sfârâind, lăutarii leșinând pe câte-o romanță în moarte clinică, toate acestea pot defini politichia românească de azi, ajunsă la un nivel de mediocritate exemplară.
Trădările se țin lanț, amenințările curg șuvoi, este ceasul de glorie al Adinei Florea, al lui Tudorel Toader spunând liniștit că există viață și după Ministerul Justiției, partide istorice lepădând bruma de morală, de verticală, adaugă culoare și pune accent pe tot ceea ce poate fi mai rău și mai lovit de minima rezitență în această țară.
Acasă suntem obișnuiți să o auzim pe draga de Veorica cum calcă mărunt și harnic pe gramatica limbii române, fie că vorbește cu oralul, fie că cetește de pe hârtie.
În loc să-i vărsăm cafeaua-n poală, noi ne râdem, e drept amar, despre cum căsăpește limba română, cum gestionează sumedenia de porumbei ce-i ies pe guriță.
Atunci însă când vorbește despre țara mea, guvernul pe care-l conduc, poporul meu, evident că ar trebui să ne zborșim, pentru că ne implică cu de la sine putere, dar la comanda discopaticului coincident într-un scandal diplomatic de anvergură, cât Casa Poporului, acolo unde este laboratorul tuturor abuzurilor în linie, ale deciziilor care se răsfrâng, în primul rând, asupra noastră.
A învățat această mofetă rujată, să adopte candori pantomimice și să ne mintă în față, urmând la modul cățeluș comportamentul șefului, cel căruia o să-i fie mai greu acum, să întoarcă toate cheițele manechinelor de lux din vitrina partidului. A devenit o cutumă ca teleormanul decident să dea ordine, tudoreltoaterii, să execute și în caz că iese de hazna, să fie absolvit, lăsând pe alții la vidanja morală.
Dacă vom sta în continuare la televizor, urmărind cu aplicație și sentiment, tot ceea ce ni se arată, ni se vâră pe gât, ni se prezintă ca niște adevăruri cutremurătoare, vom intra în luna mai, cea hotărâtoare într-un fel, ca niște zombii, deloc agitați.
Așadar, dragă turistule care vii să ne vizitezi patria, fă bine și ascultă-l pe ghid, fiindcă el te va duce ca să vezi ceea ce trebuie să vezi. Întors acasă, o să povestești ce au vrut ei să vezi, nu ce ai fi putut să vezi cu propriii ochi.
Cornel Udrea