O eventuală nouă pandemie prinde România tot nepregătită la capitolul aprovizionare cu medicamente

Un audit al Curții de Conturi a României, realizat la Ministerul Sănătății pentru perioada pandemiei atrage atenția cu privire la accentuarea dezechilibrului de pe piața de medicamente din punctul de vedere al cererii și ofertei. Documentul spune că piața internă și lanțurile de aprovizionare cu medicamente și echipamente medicale sunt insuficient de dezvoltate iar la nivelul Ministerului Sănătății nu s-a constituit o rezervă pentru situații speciale conform prevederilor legale incidente.

Modul de repartizare către unitățile sanitare a medicamentelor achiziționate de către Ministerul Sănătății pentru tratarea pacienților Covid-19 s-a realizat în funcție de criteriile recomandate de către Comisia de boli infecțioase din cadrul Ministerului Sănătății dar aceste criterii au avut un caracter general, nu criterii specifice fiecărui tip de medicament. De asemenea, în baza analizei efectuate s-a constatat că repartiția medicamentelor achiziționate de către Ministerul Sănătății către unitățile sanitare a avut impact asupra evoluției pandemiei Covid-19.

Prima achiziție de medicamente

Auditul Curții de Conturi arată că după debutul pandemiei de Covid-19 în România, în luna martie 2020, s-a înregistrat un trend crescător atât în privința numărului de îmbolnăviri, cât și a numărului de decese cauzate de virusul Sars-Cov-2. Cu toate acestea, prima achiziție de medicamente pentru tratarea pacienților infectați cu Covid-19 a fost efectuată de Ministerul Sănătății în luna octombrie 2020, pentru medicamentul Remdesivir, prin procedura centralizată la nivel UE. „În tot acest interval, spitalele au achiziționat diverse medicamente incluse în protocolul de tratament al infecției Covid, printre care amintim: Hidroxiclorochina, Darunavir/Cobicistat, Lopinavir/Ritonavir, Favipiravir, Anakinra, Tocilizumab și Baricitinib. De asemenea, unitățile sanitare au primit medicamente prin donații, Hidrociclorochina, Remdesivir, Lopinavir/Ritonavir”, se precizează în document.

Curtea de Contură menționează că printre problemele majore ale sistemului medical în timpul pandemiei s-au numărat numărul insuficient de paturi de terapie intensivă echipate cu ventilatoare și umărul redus de personal sanitar calificat care a constituit o problemă majoră, mai ales că „forța de muncă existentă suferea de oboseală și epuizare”. „Având în vedere aspectele reținute, autoritate a centrală în domeniul sănătății a luat măsuri pe lângă redistribuirea lucrătorilor din domeniul sănătății, și includerea și mobilizarea studenților la medicină pentru a ajuta la investigația epidemiologică, precum și campania de vaccinare și în spitalele COVID-19”, se menționează în raportul de audit.

România, pe locul 6 în UE la capitolul decese cauzate de Covid

Din analiza auditorilor Curții de Conturi mai reiese că în perioada ianuarie 2020-martie 2022, România s-a situat pe locul 6 în UE ca număr de decese Covid raportat la 1000 locuitori. Conform datelor, în țara noastră, rata mortalității cauzată de infecția Covid-19 a fost de 3,36 decese la 1000 de locuitori, cu 45% mai mare decât media de 2,31 înregistrată la nivelul țărilor UE.

Potrivit datelor oficiale, pandemia de Covid-19 a provocat 64.958 de decese în România, din care 15.767 de decese în anul 2020, 42.985 de decese în anul 2021 și 6.206 de decese au fost înregistrate până la finele lunii martie 2022. Totodată, rata mortalității din cauza pandemiei de Covid-19 până la sfârșitul lunii martie 2022 a fost cu aproximativ 32 % mai mare în România decât media la nivelul țărilor UE, înregistrându-se aproximativ 3.360 de decese la un milion de locuitori, în comparație cu media UE de aproximativ 2.278. „O posibilă explicație pentru acest decalaj este capacitatea limitată de testare din România, fapt care ar fi permis neidentificarea persoanelor pozitive. În plus, este posibil ca accesul la serviciile medicale spitalicești pentru afecțiuni care nu sunt provocate de Covid-19 să fi fost afectat de presiunea exercitată asupra sistemului de tratare a cazurilor de Covid-19, ceea ce a condus la rate crescute ale excesului de mortalitate, din cauza altor afecțiuni decât Covid-19”, se mai menționează în documentul Curții de Conturi.

Cosmin PURIȘ