O competiţie cu patru concurenţi

Doar începând de sâmbătă, România se află oficial în campanie electorală pentru prezidenţiale. De fapt, campania a început cu mult înainte, unii dintre candidaţi, în special preşedintele în exerciţiu, afişându-şi portretele mai peste tot în ţară. După cum se ştie deja, în competiţie s-au înscris nu mai puţin de 14 candidaţi, fiecare fiind obligat să prezinte minimum de 200.000 de semnături de susţinere pentru a putea fi validat drept candidat la Cotroceni. Dar unii au adunat mult mai multe, tocmai pentru a-şi arăta popularitatea de care se bucură în electorat. Astfel, Iohannis a reuşit să adune 2,2 milioane de semnături, în timp ce Viorica Dăncilă a strâns 1,4 milioane de dovezi de susţinere, iar Mircea Diaconu – 500.000. Cei 14 competitori au prezentat Biroului Electoral Central în jur de 7 milioane de semnături, ceea ce înseamnă că aproape 40 la sută dintre alegători ştiu deja cu cine vor vota. Ne-am putea întreba la ce mai foloseşte campania electorală din moment ce aproape jumătate dintre votanţi ştiu pe cine vor pune ştampila la prezindeţiale?

Oricum, după cum a început campania, se pare că dezbaterile vor fi despre cu totul altceva decât despre programele candidaţilor. Putem bănui că agenda va fi dominată de discuţii legate de formarea alianţelor pentru guvernare, de desemnarea unui nou prim-ministru, de membrii viitorului cabinet şi despre şansele ca viitorul guvern să fie votat în Parlament. Oare cui foloseşte această situaţie? Avem, potrivit sondajelor, patru candidaţi cu şanse reale pentru turul al doilea al prezidenţialelor: Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Mircea Diaconu şi Dan Barna. Până la moţiune, Viorica Dăncilă avea şanse destul de mari să ajungă acolo. Însă, cum guvernul pe care l-a condus a fost înlăturat de Parlament, Dăncilă şi-a pierdut pârghiile de care se putea folosi în competiţie, în special distribuirea de fonduri în teritoriu. Acum este puţin probabil ca şefa PSD să găsească alte modalităţi prin care să-şi mobilizeze activul de partid şi, mai ales, primarii care i-ar putea furniza voturi.

Şi candidatul USR, Dan Barna, era bine cotat pentru accederea în turul al doilea, dar în utima vreme nu a mai reuşit să capitalizeze la fel de mult simpatia opiniei publice, astfel că reuşita lui e pusă sub semnul întrebării.

Se pare că, din toată tărăşenia generată de căderea guvernului, cei mai câştigaţi ar putea fi Diaconu şi Iohannis. Independentul Mircea Diaconu, susţinut de ALDE şi Pro România, ar putea profita din plin pe seama degringoladei din PSD. Cum social-democraţii nu se mai află la guvernare şi nemulţumirile sunt tot mai mari, este posibil ca o parte dintre simpatizanţiilor să-şi schimbe opţiunea şi să se îndrepte spre el.

Klaus Iohannis pare a fi cel mai câştigat de pe seama actualei situaţii. Iohannis e pe punctul de a-i instala pe liberali la Guvernare, iar odată cu aceasta va deţine controlul asupra tuturor pârghilor puterii din stat. Asta înseamnă că riscul de a pleca de la Cotroceni sunt tot mai mici.

Dar, cu toate acestea, nu înseamnă că nu pot apărea şi surprize. Cum în politică unu cu unu nu fac doi, este posibil să se întâmple orice în această rundă electorală.