Număr alarmant de cauze cu trafic de droguri pe rolul instanțelor clujene

Președintele Curții de Apel Cluj, Dana Gîrbovan a atras atenția miercuri cu ocazia analizei activității instanței pe care conduce că numărul cauzelor ce au ca obiect „traficul de droguri” a crescut alarmant. Potrivit magistratului, numărul acestora a sporit de la 458 dosare în 2020, la 704 dosare în 2021, la 789 dosare în 2022 şi la 949 dosare în 2023, dublându-se, astfel, în anul precedent faţă de primul an de referință.

Potrivit bilanțului, judecătorii Curții au soluționat în anul precedent 9.811 dosare. „Numărul cauzelor soluționate, deși în ușoară scădere faţă de anul anterior (10.671), se păstrează la un nivel mai ridicat raportat la anii 2021 si 2020, când în instanță au activat un număr mult mai mare de judecători, astfel cum rezulta din datele anterior prezentate. În ciuda scăderii per ansamblu a cauzelor nou intrate, s-a înregistrat o creștere a dosarelor penale la toate instanțele de judecată din raza Curții de Apel Cluj. În această materie s-a înregistrat o creștere alarmantă a cauzelor având ca obiect „trafic de droguri” şi „măsuri preventive”, numărul acestora sporind de la 458 dosare în 2020, la 704 dosare în 2021, la 789 dosare în 2022 şi la 949 dosare în 2023, dublându-se, astfel, în anul precedent faţă de primul an de referință.

Păstrând același registru, evidențiem faptul că dosarele în materie penală cu cea mai mare frecvenţă s-au dovedit a fi cele având ca obiect infracțiuni la regimul circulației, înregistrându-se 315 dosare fond cu obiectul „conducere sub influenta băuturilor alcoolice” si 221 dosare fond cu obiectul „conducere fără permis”, se arată în analiza activității Curții de Apel Cluj.

Ca volum total de activitate, în anul 2023 instanțele de pe raza Curții de Apel Cluj au avut de gestionat un număr de 234.096 dosare, cu 19.999 dosare în plus faţă de anul 2022 şi cu 29.000 dosare în plus față de anul 2021.

În concret, la nivelul judecătoriilor din aria Curții de Apel Cluj, numărul cauzelor nou intrate în 2023 a fost de 125.274, cu 13.276 dosare mai mult faţă de anul 2022 şi cu 24.868 dosare mai mult faţă de anul 2021.

Una dintre problemele cu care se confruntă Curtea de Apel Cluj și instanțele din raza sa de competență este legată de deficitul de judecători.

Potrivit datelor, Curtea de Apel Cluj și instanțele din cele patru județe (Cluj, Maramureș, Sălaj și Bistrița-Năsăud) care îi sunt subordonate au un deficit de 48 de judecători şi o încărcătură tot mai mare de dosare pe judecător.

„La finalul anului 2023, la nivelul Curţii de Apel Cluj şi al instanţelor din raza sa de activitate erau vacante 48 de posturi de judecători, deficit în continuare îngrijorător şi încă vădit disproporţionat faţă de anii 2019, când erau doar 10 posturi vacante la nivelul întregii jurisdicţii a Curţii, 2020, când erau 30 de posturi vacante şi 2021, când se înregistrau 40 de posturi vacante. (…) În mod inevitabil, funcţionarea în ultimii ani a instanţelor din raza curţii cu o lipsă medie de aproape 20% din judecători are drept consecinţă creşterea numărului dosarelor rămase în stoc, ceea ce face ca efectele acestei crize să se resimtă o perioadă importantă de timp chiar şi după ce posturile vacante vor fi ocupate. Pe de altă parte, lipsa de experienţă a judecătorilor nou intraţi în sistem, într-un număr mare şi uneori în instanţe în care toţi judecătorii sunt la debutul carierei, adaugă o nouă dificultate în gestionarea volumului de activitate, volum care a fost resimţit în unele instanţe, extrem de încărcate, ca fiind copleşitor”, se arată în bilanţul Curţii de Apel Cluj.

Conform documentului, numărul redus de judecători a dus la o creştere a numărului de dosare care îi revine fiecăruia.

„Activitatea intensă a judecătorilor este demonstrată de menţinerea la un nivel ridicat a numărului de dosare nou intrate pe rolul Curţii de Apel Cluj, care în anul 2023 a atins 9.500, în scădere uşoară faţă de anii 2022 şi 2021, însă în creştere semnificativă faţă de anul 2020, când se înregistrau 8.200 cauze noi. Judecătorii Curţii au soluţionat în anul precedent 9.811 dosare. Numărul cauzelor soluţionate, deşi în uşoară scădere faţă de anul anterior (10.671), se păstrează la un nivel mai ridicat raportat la anii 2021 şi 2020, când în instanţă au activat un număr mult mai mare de judecători, astfel cum rezultă din datele anterior prezentate”, se menţionează în bilanţul Curţii de Apel.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, care a fost prezentă la prezentarea bilanţului Curţii de Apel Cluj, a declarat, într-o conferinţă de presă, că aceasta este o instituţie de elită.

„Am avut o colaborare foarte bună anul trecut, o colaborare pe care mizez şi în 2024 în aceiaşi parametri, la fel de buni. Am discutat cu colegii de la Cluj despre investiţii şi eu, ca ministru al Justiţiei, sunt destul de mulţumită de ritmul în care se derulează anumite proiecte”, a spus Alina Gorghiu.

La rândul său, preşedinta Curţii de Apel Cluj, judecătoarea Dana Gîrbovan, a afirmat că instanţa pe care o conduce a obţinut calificativul „foarte bine”, în ciuda tuturor dificultăţilor întâmpinate.

„Analiza datelor statistice arată că, per ansamblu, la nivel de sistem, instanţele din raza Curţii de Apel Cluj au rămas performante, în ciuda unor provocări serioase cauzate de creşterea numărului de cauze nou intrate şi de deficitul grav şi acutizat de judecători, care se perpetuează în ultimii ani”, a spus Dana Gîrbovan.

Maigistratul a mai spus că din punct de vedere administrativ, o preocupare şi totodată o realizare importantă a activității conducerii Curții de Apel Cluj a fost declanșarea prin sistemul de achiziţii SICAP a procedurii deschise de achiziţie pentru servicii de proiectare şi execuţie, fiind postat anunţul cu nr. CN1064326, ”Reparaţii capitale şi modernizare Palatul de Justiţie Cluj”, cu termen limită de depunere a ofertelor 25.03.2024 ora 15, cu o valoare estimată de 353.450.340 lei + TVA, 420.605.904,6 lei inclusiv TVA, cu o durată de execuţie a investiţiei de 36 luni din care 6 luni perioada de proiectare şi 30 luni perioadă de execuţie. Perioada de garanţie este de 60 luni (5 ani), iar finanțarea se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Justiţiei.

„Renovarea Palatului de Justiţie din Cluj-Napoca este o etapă importantă în dezvoltarea sistemului judiciar din România şi va contribui la creşterea eficienţei şi transparenţei activităţii instanţelor de judecată. Implementarea acestor planuri va îmbunătăţi semnificativ condiţiile de lucru pentru personalul judiciar şi va asigura un mediu sigur şi modern pentru toţi cei implicaţi în procesele judiciare”, a precizat Dana Gîrbovan.

La rândul său, ministrul Justiției, Alina Gorghiu a dat asigurări că acets obiectiv va beneficia de finanțare pentru a se putea realiza.