Norica Nicolai susţine protejarea industriei de armament în Europa

Europarlamentarul Norica Nicolai a atras atenţia, cu ocazia adoptării de către Parlamentul European a regulilor privind controlul exporturilor de tehnologie şi echipament militar, că este preferabil ca, înainte de a adăuga condiţii noi, criteriile existente să fie urmărite şi implementate corect, astfel încît industria de armament europeană să fie protejată.

“O parte a propunerilor din această rezoluţie sînt nerealiste. Nu putem să interzicem producţia şi vînzarea de arme în ţările europene, dar trebuie să ne asigurăm de fiecare dată cînd o facem că acestea nu ajung pe mîini greşite. Nu putem să distrugem o industrie de tradiţie în Europa printr-o abordare radicală”, a mai spus Norica Nicolai. Eurodeputata liberală a dat o soluţie în această problemă, care implică o integrare şi consolidare a industriilor de armament din Europa, prin coordonarea politicilor de achiziţii, de cercetare şi dezvoltare: “Astfel putem realiza o restructurare a industriei de apărare astfel încît aceasta să redevină competitivă şi profitabilă. De asemenea, colaborarea între statele membre poate preveni activ proliferarea ilegală de armament”, a încheiat Norica Nicolai.

În UE, exportul de arme către ţările terţe este guvernat de o poziţie comună a Consiliului Uniunii Europene din 2008. Aceasta prevede că fiecare stat are libertatea de a hotărî unde transferă tehnologii şi echipament militare. Cu toate acestea, în vederea transparenţei acestor activităţi, statelor membre li se cere să publice rapoarte anuale privind exportul de tehnologie militară. În plus, înainte ca orice stat membru să acorde o licenţă care a fost refuzată de un alt stat sau alte state membre, pentru o tranzacţie identică în esenţă, în decursul ultimilor trei ani, acesta trebuie să consulte mai întîi statul sau statele membre care au exprimat refuzul.
Deşi nu este printre principalii exportatori de armament ai UE, România are o tradiţie în acest domeniu, numărul care îşi desfăşoară activitatea în această industrie ridicîndu-se în acest moment la cifra de 2.000 de persoane.

Tot cu ocazia reuniunii de la Strasbourg, Nicolai a cerut o atitudine mai fermă din partea oficialilor europeni în aşa-numitul scandal al spionării instituţiilor comunitare de către Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite. Ea a adăugat, de asemenea, că este nevoie ca parlamentele naţionale să solicite serviciilor de informaţii, finanţate din banii contribuabililor, să aducă precizări în legătură cu capacitatea acestora de a-şi proteja cetăţenii.
Parlamentul European a luat în discuţie această problemă spinoasă, adoptînd o rezoluţie prin care condamnă atitudinea oficialilor americani, dar şi a unor state membre ce au colaborat în programul PRISM.

”Consider această dezbatere un simplu exerciţiu de indignare şi de fariseism. De indignare pentru că nu îi voi vedea finalitatea prea curînd. De fariseism, pentru că din 1970, cînd am fost confruntaţi cu scandalul Echelon, Uniunea Europeană, statele membre, Comisia Europeană, au deplîns, au condamnat, dar au fost incapabile să ia o decizie. Nu cred că vorbim despre un caz de spionaj, ci vorbim de incapacitatea noastră de a aduce la împlinire şi de a garanta standardele democratice pentru cetăţenii noştri”, a explicat europarlamentara liberală, care este şi vicepreşedintă a Subcomisiei de Securitate şi Apărare a legislativului european.
C.P.