Noi apariţii editoriale: Ion Brad; Ilie Rad, Dialoguri epistolare săptămînale (din iarnă pînă-n vară – ianuarie-iunie 2014)

După volumul Ilie Rad, Convorbiri cu Ion Brad, “din primăvară pînă-n toamnă” (aprilie-octombrie 2013), Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013 (volum care a obţinut Premiul “Liviu Petrescu” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj), cei doi autori sînt din nou prezenţi în librării cu un alt impunător volum (608 pagini!), apărut tot la Editura Eikon, dar nu de convorbiri, ci de dialoguri epistolare săptămînale. Aşa cum spune Ilie Rad în Cuvîntul lămuritor al cărţii, cei doi autori şi-au propus prin această carte, între altele, “să ducă mai departe tradiţia literaturii epistolare de la noi, care dispare şi ea, odată cu apariţia mijloacelor moderne de comunicare”.

img117Astfel, timp de şase luni, la începutul fiecărei săptămîni, Ilie Rad i-a trimis lui Ion Brad o scrisoare, în care îi punea o problemă de cultură, de istorie sau de viaţă, la care Ion Brad trebuia să răspundă (Jurnalul lui Mircea Zaciu; literatura română şi obsesia Premiului Nobel; aniversarea revistei Echinox; chestiunea transilvană; relaţiile dintre părinţi şi copii, azi; moartea poetei Nina Cassian şi a scriitorului Gabriel Garcia Márquez; ediţia Ion Agârbiceanu, pregătită de Ilie Rad, pentru colecţia “Pleiade” a Academiei Române; secvente din lupta poeţilor cu cenzura comunistă; discutarea volumului Fals tratat de manipulare, de Ana Blandiana; moartea violentă a unor scriitori români; între credinţă şi tăgadă; călătorii la Budapesta şi Viena; dialog încrucişat Ion Brad-Ilie Rad – iată doar cîteva din temele celor 27 de capitole ale cărţii). Aceeaşi problemă – două viziuni, uneori diferite, pentru că şi vîrstele autorilor sînt uşor diferite, ca să nu mai vorbim de experienţa lor de viaţă, diferită prin forţa împrejurărilor.

Pe lîngă problema principală a fiecărei scrisori, cei doi autori îşi împărtăşesc experienţele şi trăirile culturale, fapte zilnice de viaţă, lecturi, opinii etc. Eventualul cititor va observa că, în multe privinţe şi în legătură cu mulţi oameni amintiţi, părerile celor doi autori nu coincid. Asta nu înseamnă că ei nu îşi respectă reciproc gusturile, opiniile, preferinţele, opţiunile politice etc. Autorii au convenit ca scrisorile lor să nu fie ulterior „rafistolate“, ci să fie publicate aşa cum au fost scrise, chiar cu unele mici inexactităţi, scăpări etc. Ştiind că vor fi publicate şi fiind scrise chiar cu acest scop, scrisorile de faţă au avantajul textului spontan, dar şi dezavantajul că nu au putut spune unele adevăruri pînă la capăt. Autocenzura a acţionat chiar şi fără ca autorii să-şi fi dat seama de acest fapt!

Cartea, aşa cum se prezintă, e plină de informaţii: istorie literară, opinii, obsesii, întrebări, îndoieli. Se găsesc în ea multe poezii (convocate în funcţie de stările de spirit ale autorilor), poezii ale lui Ion Brad şi ale altora. Aflăm informaţii despre principalele evenimente la care au luat parte cei doi scriitori – ceremonii, excursii, vizite, expoziţii, lansări de cărţi, spectacole, conferinţe etc. –, în intervalul ianuarie-iunie 2014.

Volumul se încheie cu fragmente din cele 13 recenzii ale cărţii Convorbiri cu Ion Brad, semnate de Cosmin Ciotloş, Constantin Coroiu, Alexandru Dumitriu, Adrian Dinu Rachieru, Sultana Craia, Maria Cordoneanu, Titus Vîjeu, Valeriu Râpeanu, Marius Mureşan, Gabriela Rusu-Păsărin, Lucian Vasile Szabo, Ion Dodu Bălan şi Monica Grossu.

Cartea are şi 72 de ilustraţii color, orînduite cronologic, secvenţe de la principalele evenimente culturale, ştiinţifice şi de viaţă, la care a participat fiecare dintre autori, în intervalul ianuarie-iunie 2014. Gîndul autorilor a fost exact aşa cum l-a identificat Doamna Irina Petraş, pe coperta a IV-a a cărţii: „Întîlnirea celor doi ardeleni (oameni care «duc gîndul pînă la capăt», asemeni lui Arune Pumnul în descrierea lui Blaga), deşi oarecum întîrziată, era «scrisă» în cărţile şi în statura lor. Pe de-o parte, Ion Brad, «cărturar tremurînd de soarta cuvintelor», deschis spre oameni şi spre cărţi cu acea «simplitate totdeauna norocoasă», pe care i-o remarca G. Călinescu, aducea cu sine ardenţa (Eugen Simion), demnitatea (Alex. Ştefănescu), spontaneitatea şi siguranţa (Ov. S. Crohmălniceanu), netitatea (Dan Hăulică), gravitatea şi adîncimea (Al. Philippide), seninătatea, certitudinea tradiţiei (Mircea Zaciu) şi o formă specială de omenie, atentă la urmele trecerii şi la datoria prefacerii lor în semne ale durării (arhiva sa personală, scoasă la suprafaţă în excelente tomuri de memorii şi corespondenţă, e copleşitoare). Pe de altă parte, Ilie Rad – cu o rară pasiune de arhivar implicat, de intelectual interesat să refacă etape ale istoriei noastre culturale atît în seama vastelor biblioteci (în care îşi face veacul cu sîrg), cît şi prin experienţă proprie de peregrin în căutare de urme mirabile, cu o dorinţă febrilă de situare în miezul lucrurilor care merită să fie consemnate. Şi unul, şi celălalt, neobosiţi şi ardenţi, ştiu cu asupra de măsură ce înseamnă o «civilizaţie a urmei». Cărţile pe care le scriu de-o vreme împreună sînt veritabile monumente de istorie literară şi umană.”

Editura Eikon
Notă. Volumul prezentat va fi lansat sîmbătă, 22 noiembrie, la Tîrgul de Carte Gaudeamus de la Bucureşti, la ora 13, la standul Editurii Eikon. Alături de cei doi autori vor lua cuvîntul pe marginea cărţii: Prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu şi Prof. univ. dr. Ion Dodu Bălan.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.