Nimic nu e întâmplător

Articolului „Concertul de Anul Nou de la Cluj sub semnul… nostalgiei’’, apărut în ediţia din 5-6 ianuarie a.c. a cotidianului Făclia de Cluj, în care am arătat că la concertul de Anul Nou din 28 decembrie al Filarmonicii „Transilvania’’ au fost incluse momente care nu erau compatibile cu tradiţia acestui eveniment de prestigiu, a stârnit o serie de reacţii în rândul cititorilor. Mai mult, unul dintre membrii Consiliului Civic Local a sesizat conducerea Consiliului Judeţean Cluj. În adresa transmisă preşedintelui Alin Tişe se arată că „organizatorii au încercat să schimbe nota de sărbătoare, de pace şi armonie, al acestui concert tradiţional, într-un mesaj nostalgic al minorităţii maghiare’’.

Nu aş fi revenit asupra acestui subiect dacă nu ar fi vorba de credibilitatea ziarului Făclia. Recent, Filarmonica de Stat Transilvania a găsit de cuviinţă să transmită redacţiei noastre o „Cerere privind dreptul la replică’’ în care încearcă să arate că informaţiile sunt false, menite să inducă publicul în eroare. Trebuie să fac o precizare, pentru cititorii ziarului Făclia, şi anume că tot ce s-a afirmat în articolul „Concertul de Anul Nou de la Cluj sub semnul… nostalgiei’’ este susţinut de modul în care s-a desfăşurat acel eveniment şi de documentele prezentate chiar de Filarmonică. Nimeni cu poate nega faptul că după interpretarea piesei : “Polka”-“Ejen a Magyar”, membrii orchestrei au strigat : “Ejen !” După cum nu se poate nega nici faptul că a fost prezentată piesa Klange der Heimat”- “Die Fledermaus”, unde replica eroinei este: “Die Nazionale Tone, maine fatherlanders mochten fur dih sprachen”(Imnul Naţional al ţării mele va vorbi despre dumneavoastră). Elcovent este şi faptul că ultima pagină a “programului de sală” distribuit participanţilor la concertul din 28 decembrie conţine un comentariu al lucrărilor familiei Strauss, dedicate muzicii maghiare: “Emlek Pestre” (Johan Strauss I); “Pesthner Csardas” (Johan Strauss II); “Ejen a Magzar” (Johan Strauss II). Revenind documentul intitulat „Cerere privind dreptul la replică’, am observat că textul nu este asumat de niciun reprezentant al Filarmonicii de Stat Transilvania, nefiind semnat de nimeni din conducere, ci doar ştampilat. În schimb, apare că documentul a fost emis de aşa zisul „Departament de relaţii cu Publicul’’, departament care însă nu se regăseşte în organigrama şi în statul de funcţii aprobat anul trecut de Consiliul Judeţean Cluj, instituţie în subordinea căreia se află Filarmonica de Stat Transilvania. Trecând peste aceste aspecte, observăm că documentul transmis redacţiei noastre nu se referă la problemele semnalate în articolul apărut în ziarul Făclia, ci se încearcă tot felul de scuze. Singura inadvertenţă surprinsă de cei de la Filarmonică în articolul apărut în Făclia, pentru a cărei semnalare le mulţumim, inadvertenţă pe care, de altfel, o recunoaştem şi ne-o asumăm, este că la finalul polcii „Eljen a Magyar” („Trăiască ungurii”) membrii orchestrei nu s-au ridicat în picioare să strige: „Eljen!” (Trăiască!), ci au strigat „Eljen!” („Trăiască!”) de pe scaune.

În ceea ce priveşte celelalte opinii exprimate în documentul transmis redacţiei, acestea reprezintă doar un punct de vedere al Filarmonicii, care poate fi rezumat printr-un enunţ care apare la finalul textului şi care susţine că „(…), Filarmonica s-a distanţat, după Revoluţie, de orice atitudini părtinitoare politic, etnic şi religios, …”.

Probabil că nu am fi dat aşa importanţă celor întâmplate în timpul programului concertului din 28 decembrie 2018, considerând că au fost pur întâmplătoare. Însă faptul că, în ultimii ani, la nivelul acestei instituţii s-au întâmplat câteva lucruri care au idignat publicul meloman ne-a făcut să reacţionăm. Aici amintim faptul că la începutul lunii decembrie 2010, fără nicio explicaţie, s-a dispus ca de pe afişele de concert să dispară sintagma „Director Fondator al Filarmonicii de Stat Transilvania Maestrul Antonin Ciolan”, deşi era o hotărâre de Consiliu Judeţean adoptată în acest sens. Astfel, pe afişele de concert ale Filarmonicii din datele de: 3 decembrie 2010, 7 ianuarie 2011, 26 octombrie 2012 şi 7 decembrie 2012, numele fondatorului Filarmonicii a dispărut. Acest lucru a stârnit revolta mai multor melomani clujeni, ceea ce a făcut ca reprezenanţii Filarmonii să dispună ca maestrul Antonin Ciolan să fie repus pe afişe. Tot revoltător a fost şi faptul că în ianuarie 2013, când s-au împlinit 130 de ani de la naşterea maestrului Antonin Ciolan, instituţia pe care a fondat-o, Filarmonica Transilvania, nu i-a organizat un concert omagial, iniţiativa având-o Opera Română din Cluj. Pentru a drege oarecum busuiocul, la aproape două săptămâni după concertul Operei Române, conducerea Filarmonicii a dipus ca pentru concertul din 25 ianuarie 2013 să fie tipărit: „Concert vocal-simfonic comemorativ 130 de ani de la naşterea lui Antonin Ciolan”. Însă în caietul-program al acestui concert nu a apărut niciun rând despre maestrul Antonin Ciolan, iar programul concertului nu avea nici o lucrare din fostul său repertoriu.

Cosmin PURIȘ