Nimic nou sub cerul României în privinţa UDMR

• În opinia Uniunii, Cioloş are o credibilitate bună, dar Dâncu nu a fost „măsurat” •
Deşi a anunţat că lansarea campaniei electorale pentru candidaţii UDMR, desfăşurată duminică la Cluj-Napoca, va fi un eveniment aparte, niciunul dintre candidaţii Uniunii şi nici chiar liderul acesteia, nu a spus nimic nou în cadrul evenimentului. Vorbitorii s-au axat pe criticile la adresa autorităţilor române – centralizarea admistrativă şi fiscală, investiţii, infrastructura -, dar mai cu seamă au adus acuze la adresa justiţiei, reiterând faptul că liderii UDMR se simt hărţuiţi, ameninţaţi, chiar şi şantajaţi.

Evenimentul a început cu alocuţiunea viceprimarului din Cluj-Napoca, Horvath Anna, în calitate de gazdă, urmărit penal pentru trafic de influenţă. În discursul său, Horvath, a accentuat faptul că se simte ameninţată şi şantajată.
O notă aparte a făcut-o discursul fostului preşedinte UDMR, Marko Bela, care a vorbit în zeflemea despre realizăriile statului român, respectarea legilor, făcând, totdată, referire la Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918. „Ce bine ar fi dacă am putea crea o ţară demnă de secolul XXI…dacă am fi la Putere, cu siguranţă am face o Românie mai bună, am construi noi un Ardeal în care se ne simţim bine”, a pretins Marko, spunând despre autorităţile române că îşi „bagă nasul în oala” minorităţilor. „Lăsaţi-ne să ne rezolvăm noi problemele”, a mai cerut fostul lider al UDMR.
Unul dintre candidaţii Uniunii a susţinut chiar că nu Transilvania trebuie să se adapteze la Constituţia României, ci „Constituţia trebuie adaptată la Transilvania”, pretind reprezentanţii UDMR.
La finalul evenimentului, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a reiterat în discursul său acuzaţiile la adresa Justiţiei, subliniind că liderii Uniunii sunt hărţuiţi şi aducând în discuţie ultima acţiune a DNA, vizavi de care UDMR se declară „dezamăgită”, pentru că directorul Liceului Teologic Romano Catolic II. Rákóczi Ferenc din Târgu Mureş, Tamási Zsolt József, este cercetat pentru abuz în serviciu în formă continuată.
Şi mai gravă pare afirmaţia liderului UDMR, potrivit căruia „momentul decembrie 1918, când pentru România a avut loc Marea Unire, pentru comunităţile maghiare a însemnat o mare înfrângere”, somând autorităţile să îşi ţină promisiunile făcute la Alba Iulia în urmă cu 99 de ani, referitoare la egalitatea în drepturi. „Se apropie 2018, momentul când se va aniversa 100 de ani de la Marea Unire… Acel moment, 1918, a însemnat o înfrângere pentru noi, să fie clar acest lucru. Nu poţi uita durerea cauzată de această înfrângere, nu poţi să treci peste durerea aia. Dar aşa cum au trecut alţii peste acele momente dificile, au spus «putem jeli, dar acest lucru trebuie la un moment dat să se încheie», trebuie să continuăm cu munca”, a afirmat Kelemen, pretinzând că nu li se poate cere maghiarilor să sărbătorească un eveniment care i-a împins în situaţia pe care o au astăzi, aceea de membru al unei comunităţi minoritare. Revenind că aşa-zisa promisiune din 1918 – aşa cum UDMR o înţelege în prezent -, preşedintele UDMR condiţionează respectarea suveranitatea ţării. Adică, e „cu if” (dacă), vorba engezului. „Putem respecta suveranitatea acestei ţări, putem respecta comunitatea majoritară dacă aceasta, prin liderii săi politici, va putea şi va ţine cont de promisiunile făcute în 1918 la Alba Iulia. Acolo s-a vorbit, în acea Rezoluţie, despre egalitate în drepturi, în privinţa învăţământului, administraţiei publice, egalitate în drepturi în faţa instanţelor şi folosirea limbii materne. Noi nu dorim altceva decât ca acele promisiuni să fie asumate de orice putere şi de orice guvern în această ţară. Există o tendinţă de asimilare a minorităţii maghiare, a minorităţilor din această ţară, dar există un vis al nostru, ca maghiarii din România să fie recunoscuţi ca factori constituanţi ai ţării’, a spus Kelemen. Precizăm că preşedintele executiv şi şeful de campanie al UDMR, Kovács Péter, a anunţat un eveniment monden, „de mare anvergură”, cu 1.500 de invitaţi, cu un DJ şi un artist de slam poetry, iar evenimentul va fi transmis live pe pagina oficială de Facebook a UDMR. De remarcat faptul că unii dinre candidaţi au fost prezentaţi ca fiind „din Secuime”, din „diaspora internă”, sau din „regiunea Partium” – denimuri inexistente în administraţia statului român.
După toate platinuninile şi ideile răs-răs enunţate, liderul UDMR a enunţat şi o informaţie nouă, potrivit căreia premierul Dacian Cioloş are o credibilitate bună în sondajele făcute în comunităţile maghiare dar, din păcate, nu „l-a măsurat” şi pe vicepremierul Vasile Dâncu. „ Nu vreau să intru în speculaţii şi analize, în sondajele noastre are o credibilitate bună. Nu foarte bună, dar bună. Nu vreau să intru în detalii, cunoaştem foarte exact cum e văzut şi el şi alţi politicieni, dar nu e treaba mea să fac aceste analize”, a răspuns, Kelemen. Întrebat care este credibilitatea lui Cioloş în comparaţie cu cea a vicepremierului, liderul UDMR a precizat că Uniunea nu l-a inclus în sondaj şi pe Vasile Dâncu.

Adriana STUPAR