Nicio soluţie de la ministrul George Ivaşcu pentru rezolvarea problemelor de la MNIT şi reabilitarea clădirii Operei Române

•În schimb, ministrul este impresionat de ce se întâmplă în domeniul cultural la Cluj-Napoca•

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, s-a aflat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii mai multor instituţii de cultură din judeţ dar şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale. În acest context, ministrul s-a arătat preocupat de programele, evenimentele, activităţile culturale prezente şi viitoare ale instituţiilor Operei Naţională Române, Teatrului Naţional Lucian Blaga, Teatrului Maghiar de Stat, Operei Maghiare de Stat şi Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Totodată, George Ivaşcu a discutat cu reprezentanţii acestor instituţii despre realizarea de investiţii în infrastructură şi despre reabilitarea, modernizarea şi creşterea calitativă a actului cultural prin dotări tehnice adecvate. O altă temă abordată a vizat extinderea şi susţinerea manifestărilor de mare anvergură, de talie naţională şi internaţională (Festivalul Internaţional de Teatru “Interferenţe”, Festivalul Teatrelor Naţionale, Festivalul Internaţional de Film – “TIFF”, Festivalul Internaţional de Carte etc.). De asemenea, o atenţie deosebită a fost acordată întâlnirilor cu societatea civilă şi cu întreprinzători privaţi care activează în domeniul cultural, abordându-se teme precum: construirea unui parteneriat eficient de colaborare între MCIN şi societatea civilă (organizaţii, asociaţii, fundaţii) pentru creşterea valorică şi calitativă a activităţii acestora în domeniul culturii; susţinerea mai consistentă din partea MCIN a activităţilor diverselor entităţi ale societăţii civile; definirea cât mai clară a statutului artiştilor independenţi; implicarea societăţii civile în elaborarea Strategiei Naţionale pentru Cultură; revigorarea şi implementarea unor programe strategice precum “Oraşele României, capitale europene ale culturii”. “Ceea ce se întâmplă în domeniul cultural în Cluj-Napoca, emulaţia, entuziasmul şi profesionalismul regăsit atât la nivelul instituţiilor, cât şi la nivelul societăţii civile este, cu certitudine, un model care trebuie sprijinit şi care merită a fi urmat şi amplificat la nivel naţional, în cât mai multe oraşe ale României”, a precizat ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu. În contextul vizitei la Cluj-Napoca, George Ivaşcu a mai avut întrevederi cu primarul Emil Boc, cu prefectul Ioan Aurel Cherecheş şi cu primarul municipiului Turda, Cristian Matei.
Deşi concluziile trase de ministru în urma vizitei la Cluj-Napoca sunt pozitive, situaţia la nivelul mai multor instituţii clujene de cultură subordonate ministerului condus de George Ivaşcu este extrem de complicată.
Astfel, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” şi Opera Naţională Română Cluj-Napoca se confruntă cu probleme din cauza spaţiului în care-şi desfăşoară activitatea. În prezent situaţia clădirii e critică, iar pe măsură ce trece timpul, imobilul se degradează tot mai mult. Clădirea a mai fost supusă lucrărilor de reabilitare, însă proiectul s-a blocat.Ea a fost cuprinsă în 2004 într-un program de reparaţii capitale finanţat de ministerul de resort. Contractul pentru executarea lucrărilor de reabilitare a fost semnat cu compania bucureşteană Romconstruct Holding. Contractul a expirat în 31 decembrie 2007, iar responsabilitatea pentru continuarea acestui proiect a fost transferată unei unităţi special înfiinţate – „Unitatea de management a proiectului”, din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. Firma a executat doar 10% din totalul lucrărilor, în funcţie de sumele primite de la minister. Iniţial, contractul avea o valoare de 15 milioane de lei, însă sumele plătite de minister au ajuns la mai puţin de 1,5 milioane de lei. În final, proiectul s-a blocat.
În decembrie anul trecut, Guvernul României a anunţat că a cuprins pe lista de priorităţi pentru 2018 obţinerea finanţării şi demararea procedurilor pentru restaurarea şi modernizarea clădirii Teatrului Naţional „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Deşi au trecut şase luni de atunci, nimeni nu a mai anunţat dacă s-a obţinut acordul de finanţare astfel încât clădirea monument a Teatrului Naţional „Lucian Blaga” şi a Operei Naţionale Române Cluj-Napoca să poată fi redată comunităţii la justa ei valoare arhitecturală, istorică şi culturală.

Cea mai critică situaţie o întâlnim la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Deşi suntem în anul Centenarului Marii Uniri, această instituţie are uşile închise faţă de public. Cu toate că a trecut destul timp de când procurorii DNA au închis dosarul privind investiţia pentru amenajarea muzeală, conducerea nu pare a da niciun semn ca muzeul să poată fi redat publicului.
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a semnat în 2009 cu firma ARTEX din Bucureşti un contract pentru amenajarea expoziţiei permanente. La scurt timp însă după demararea investiţiei, au început să curgă reclamaţiile şi plângerile faţă de modul în care se derula proiectul. Cazul a intrat în atenţia Departamentului Naţional Anticorupţie, procurorii dispunând începerea cercetărilor faţă de mai multe persoane din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei(MNIT) şi din Ministerul Culturii. După un an şi jumătate de cercetări, procurorii DNA au ajuns la concluzia că cele reclamate nu fac obiectul vreunei infracţiuni şi că persoanele vizate nu pot fi trase la răspundere penală. Odată cu decizia DNA de clasare a dosarului şi cu venirea, în fruntea instituţiei, începând cu luna septembrie 2016, a arheologului Felix Marcu se spera că lucrurile merg pe drumul spre renaştere. După un an şi jumătate de atunci, problemele sunt departe de a se rezolva iar şanse ca muzeul să poată fi vizitat în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire sunt de-a dreptul nule.

Soarta Muzeului Farmaciei, incertă
O altă entitate muzeală cu probleme dificile şi a cărei soartă este incertă este Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca. Clădirea în care funcţionează Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca a fost retrocedată moştenitorilor de drept printr-o sentinţă din 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Clădirea din centrul municipiului Cluj-Napoca, datată din secolul al 16-lea, a fost evaluată la 2 milioane de euro, iar Muzeul de Farmacie ocupă în prezent un sfert din clădire. Imediat după ce au obţinut dreptul de proprietate asupra clădirii, moştenitorii au anunţat că intenţionează să vândă clădirea. Conducerea Muzeului de Istorie a Transilvaniei, care administrează şi Muzeul Farmaciei, a cerut în 2012 Ministerului Culturii, condus pe atunci de Kelemen Hunor, să-şi exercite în acest caz dreptul de preemţiune prevăzut de lege şi să cumpere clădirea. Din păcate, conducerea ministerului nu a dat curs solicitării. Şi Primăria Cluj-Napoca a anunţat că vrea să cumpere imobilul însă nu a făcut nimic în acest sens iar soarta Muzeului Farmaciei a rămas incertă. Clădirea Muzeului Farmaciei a găzduit prima farmacie de stat din Cluj începînd cu 1573. În 1863 farmacia intră în proprietatea familiei Hintz (de aici şi numele Casa Hintz, sub care este cunoscută). În 1949 clădirea a fost naţionalizată de comunişti, iar în 1954 este transformată în Muzeul Farmaciei, prin intervenţia profesorului Valeriu Bologa. Procesul de retrocedare a început în 2008.

Cosmin PURIŞ