Necunoscuta pieţelor financiare după alegerile din Grecia

Las Provincias

“A cîştigat Europa”, proclamau euforici militanţii partidului Noua Democraţie la posturile internaţionale de televiziune, după ce au fost confirmate chiar şi fără să fie numărate voturile, anunţînd că partidul lor a cîştigat alegerile. Este mai mult ca sigur însă că, fără presiunea isterică exercitată de “establishment-ul” politic şi economic al UE, partidul de centru dreapta nu ar fi reuşit să învingă stînga radicală în Grecia.
Şi nu se va şti niciodată cît de justificată a fost această ingerinţă europeană care a dispreţuit suveranitatea democraţiei greceşti. Cu alte cuvinte, dacă victoria stîngii radicale Syriza ar fi echivalat cu falimentul băncii Lehman Brothers şi ar fi împins euro în prăpastie. Sau dacă nu cumva s-a exagerat riscul cu scopul de a ascunde pericolele care există pe alte fronturi europene mai decisive, precum Spania sau Italia, la fel de tragic iminente ca cel din Atena.
Pînă la urmă vor fi pieţele cele care, în următoarele zile, vor certifica dacă cele întîmplate duminică în Grecia este un pas decisiv sau doar o gură de oxigen temporară pentru zona euro. Dar se pare că acest talmeş-balmeş politic care se va strecura între partidele politice greceşti, iar apoi între Grecia şi Bruxelles, nu va clarifica prea curînd perspectivele care îşi aşteaptă pe investitori.
În primul rînd, deoarece coaliţia “ideală” pentru a garanta un guvern stabil – pe care l-ar forma Noua Democraţie cu socialiştii din PASOK şi Stînga Democratică – nu va fi deloc uşoară şi nici atît de repede de articulat cum speră arbitrii de la Bruxelles şi cum le ţin isonul analiştii greci. În al doilea rînd, pentru că nu se ştie clar nici ce rol va juca Syriza, care, deşi înfrîntă, a obţinut cu circa 70 % mai multe voturi decît la alegerile din mai.
Altfel spus, are o forţă politică care ar fi foarte periculoasă pentru viitorul guvern. Mai ales după decizia liderului Alex Tsipras de a nu intra într-o coaliţie şi a rămîne în opoziţie. Şi, în al treilea rînd, pentru că viitorul cabinet este obligat prin compromisurile electorale, începînd cu Samaras, să ceară Bruxelles-ului să-şi revizuiască planul de austeritate.
Iar acest lucru în cel puţin două aspecte, după cum au reiterat conservatorii din Noua Democraţie: o prelungire a termenelor de plată şi o finanţare urgentă pentru a recapitaliza greu încercatele bănci greceşti. Noul guvern grec nu îşi poate începe activitatea scufundîndu-i şi mai mult pe cetăţeni în sărăcie.
Va flexibiliza Germania condiţiile? Rămîne de văzut. Dar probabil că nu. Pentru cancelarul Angela Merkel, Grecia serveşte în primul rînd de exemplu. Al proastei gestionări în versiune germană a ţării, al dezastrului euro şi al formulei de succes care trebuie aplicată neabătut pentru a ieşi din impas. Faptul că noile alegeri de duminică nu au demonstrat decît eşecul căii germane, în Grecia sau în alte părţi ale Uniunii Europene, nu pare să o fi descurajat pe cea care a inspirat-o.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.