Naţiunile mai sărace din UE se bat pentru granturi

AAP (Australian Associated Press)

Naţiunile mai sărace europene susţin că vor cîştiga lupta împotriva tehnocraţilor de la Bruxelles pentru controlul a sute de miliarde de euro proveniţi din granturi UE, care urmează să le fie plătiţi în următorii zece ani.

O Polonie fostă comunistă şi o Italie cu dificultăţi financiare susţin un grup de 13 state, în principal din fostul bloc comunist, care solicită controlul intern asupra investiţiilor în infrastructură ale UE, menite să ofere statelor mai sărace ale Europei un ajutor.

Avînd în vedere că majoritatea celor 27 de state ale Uniunii Europene se vor opune planurilor oficialilor de la Bruxelles de a dicta modul în care sînt cheltuiţi la faţa locului banii UE, Polonia se va alătura oficial acestui nou “bloc” estic în luna ianuarie.

Din Bulgaria în Spania, actualul impas – aflat în centrul negocierilor dure privind priorităţile de cheltuieli pe 2014-2020 – va determina modul în care va fi împărţită cea mai mare parte a cheltuielilor UE, estimate de 1 trilion de euro. Aceste cheltuieli pentru fondurile “de coeziune” reprezintă 40% din bugetul anual al UE, în valoare de 130 de miliarde de euro. Cererile grupului includ acelaşi nivel de finanţare per ansamblu şi pentru perioada 2014-2020, după actualul ciclu de şapte ani.

Dincolo de opoziţia faţă de orice reducere de cheltuielilor – despre care grupul susţine că nu va face altceva decît “să crească decalajele existente” – acesta se opune încercărilor de a centraliza deciziile legate de ce proiecte ar trebui să beneficieze de bani.

Pe de altă parte, Comisia Europeană – luptînd pentru influenţă într-un context în care zona euro s-a concentrat în jurul unui nucleu de economii puternice – doreşte controlul strategic asupra investiţiilor majore în domeniul energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor într-un bloc comunitar de jumătate de miliard de locuitori.

Executivul UE a criticat frecvent deciziile anterioare privind cheltuielile şi a recuperat chiar sume de bani de la state, invocînd corupţia sau proasta gestionare a banilor, deşi admite că în prezent fraudele sînt în scădere.

Cei 13 “Prieteni ai coeziunii” au prezentat cerinţele oficiale ale grupului miniştrilor de externe din UE prezenţi la Bruxelles. Grupul este alcătuit din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania.

Marea Britanie, Franţa şi Germania sînt în fruntea unei facţiuni rivale care doreşte suprimarea tuturor noilor cheltuieli în cadrul UE – cu susţinerea Irlandei, un beneficiar masiv al acestor fonduri timp de mai multe zeci de ani.

Cu toate acestea, după ce a fost forţată să accepte monitorizarea UE şi FMI, “acum Italia sprijină, de asemenea, cererile noastre”, a declarat un diplomat din cele 13 state care au luat parte la discuţii.

O sursă din guvernul italian a confirmat că Roma vede în fondurile de coeziune piatra de temelie a solidarităţii. “Polonia deja a sprijinit (grupul), însă trebuie să rămînă oficial neutră pînă ce va ceda preşedinţia prin rotaţie a UE în termen de şase săptămîni”, a adăugat altă sursă.