Muzică Opera Maghiară Cluj – Napoca

Exuberanţă şi vitalitate în “Ali Baba şi vreo patruzeci de hoţi”

duminică, 20 octombrie, ora 11

Mă bucură această programare a musical – ului Ali Baba şi vreo patruzeci de hoţi. Mă bucură deoarece îmi dă prilejul să scriu din nou despre Venczel Peter, un creator polivalent – compozitor, regizor, profesor, pianist, traducător – un creator a cărui operă ar trebui mai bine cunoscută.

Personal, am văzut şi am scris despre cîteva dintre lucrările sale, începînd cu prima operă rock compusă în România post 1989, Mathias Rex (operă rock după piesa ‘Mai presus de toate’ de Csep Sandor, libretul Csep Sandor şi Moravetz Levente; premiera în octombrie 1996, Opera Maghiară Cluj-Napoca), apoi Balet en bleu pe scena Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca (premiera în 2011, regia şi coregrafia Adrian Mureşan), Vibration (balet, premiera în mai, 2004, Opera Maghiară Cluj-Napoca), musicalul Ali Baba şi vreo patruzeci de hoţi, libretul Moravetz Levente (premiera pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca în septembrie, 2010), lucrări care l-au făcut cunoscut, care i-au deschis noi şi noi ferestre spirituale, notînd şi reţinînd şi lucrări precum ‘Linişte’ , ‘Hoarda’, ‘Elementul’ (muzică de film, 2011), ‘Muzicanţii din Brema’, ‘Scufiţa Roşie’ (mini musical) sau ‘. Dacă e să scriu despre compozitorul Venczel Peter, atunci vă propun cele scrise de Petre Cichirdan în “Interferenţa artelor. Critice. Muzică”, 2011), citez, “Prin muzica pe care o compune, Venczel Peter face dovada unei sensibilităţi native care, îmbogăţită cu ştiinţa componisticii, duce la rafinamente pe care şi compozitorii de tradiţie dins ecolul trecut şi cel mai puţin trecut, le-ar invidia” (paginile 45 – 47).

Cele scrise îşi găsesc cea mai bună reliefare în Ali Baba şi vreo patruzeci de hoţi, în care talentul componistic înseamnă excelenţă în muzica orientală, excelenţă în care se regăsesc exiberanţa şi vitalitatea, liniile melodice deosebite, utilizarea accesoriilor (voal, evantaie, săbii,…), tehnici de machiaj, vestimentaţie şi vestimentaţie tipică pentru bellydance, stiluri de dans oriental, toate introducîndu-ne în ambianţa celor 1001 de poveşti, poveşti în cadrul cărora Aliba Baba şi cei 40 de hoţi ocupă un loc privilegiat.

Dirijor este Kulcsar Szabolcs. Scenografia este semnată de Venczel Attila, costumele de Veronica Vancea, coregrafia Devenyi Ildiko, asistent coregrafie Gabriela Rusu. Interpretează Adam Janos (‘Ali Baba’), Veress Orsolya (‘Fatima’), Gergely Elek (‘Yusuf’), Madarasz Lorant (‘Casim’), Hary Judit (‘Leila’), Covacinschi Yolanda (‘Meriem’), Szilagyi Janos (‘Abu Hasan’); hoţii sînt Rigmanyi Istvan (‘Arit Metic’), Varga Attila (‘Neghi Obu’), Sipos Laszlo (‘Echi ‘Or’), Manyoki Laszlo (‘Ţafandache’), Veress laszlo (‘Ar A’li’), Jakab Zoltan (‘Dracu Ladjin’); locuitorii oraşului Kharojan : Retyi Zsombor (‘Imam’), Kovacs Ferenc (‘Lin Gem’), Naphegyi Bela (‘Smochi Ne – Djin’), Pleşa Robert (‘Achmed Surdu’), Manaszes Marton (‘Theo Mor’), Szacsvai Zsigmond (‘Bahla Ba Nene’), Pataki Eniko (‘Simona’), Petres Istvan (‘Faysal’).

Spectacolul este titrat în limba română.

Demostene ŞOFRON