Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei

Arta medalistică a lui Christian Wermuth în “De Vita Caesarum”

De Vita Caesarum – Mari împăraţi în arta medalistică a lui Christian Wermuth este fără exagerare, extraordinară. Este expoziţia care trebuie văzută. Şi cum sîntem în plin eveniment Şcoala Altfel, profesorii, indiferent de specialităţi, ar putea să-şi îndrepte atenţia spre sălile expoziţionale ale Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, acolo unde De Vita Caesarum rămîne etalon între evenimentele expoziţionale organizate în aceste aproape patru luni de an 2015.

Ferestrele pe care le deschide o asemenea expoziţie sînt multe şi însemnate, toate fiind reflexia actului veritabil de educaţie şi cultură. Vizita expoziţiei în sine, cere opriri în faţa fiecărui exponat în parte. Delimitările istorice operate fac accesibil parcursul, de la împăraţii Dominat – ului (Diocleţian, Galerius, Constantin cel Mare, Flavius Eugenius, …) la cei ai Imperiului Roman de Răsărit (Arcadiu, Zenon, Iustinian cel mare, Leon I – II – III – IV, Constantin al VI – lea, …) la cei ai Europei occidentale (Carol cel Mare, Ludovic al IV – lea Copilul, Henric al IV – lea, Frederic I Barbarosa, Filip al II – lea, Rudolf I, Sigismund, …), ai Dinastiei de Habsburg (Albert al II – lea, Maximilian I, Mathias al II – lea, Leopold I, Iosif I, Carol al V – lea, …) sau cei ai dinastiilor Iulia – Claudia, Flaviilor, Antoninilor (Nerva, Traian, Hadrian, Marcus Aurelius), Severinilor nu în cele din urmă.

Reţin de asemenea atenţia medaliile dedicate lui Nabucodonosor, regele Babilonului; Cyrus, regele Persiei, Alexandru cel Mare, Iulius Cesar. Pe acelaţi plan al interesului maxim se află şi medalia emisă în 1683 în cinstea eliberării Vienei. Dacă e să sintetizăm, avem de-a face cu o serie imperială dedicată împăraţilor romani, bizantini, carolingieni, romano – germanici, habsburgici, fiecare medalie în parte fiind un unicat. Cele 216 piese din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, au un aspect unitar. Sînt executate din zinc, existînd şi medalii turnate în argint, respectiv bronz aurit. Am să intru în cîteva detalii tehnice. Pe avers se află portretul şi titlurile împăratului. Reversul cuprinde o scurtă poveste a vieţii împăratului, o poveste semnificativă însă, “o performanţă intelectuală şi artistică remarcabilă”. Wermuth foloseşte tehnica abrevierilor şi a ligaturilor latine antice, unele texte înscrise în diametrul de 32 mm al medaliei putînd ocupa chiar şi o jumătate de pagină !!! Medalistica este ridicată la rang de artă, medaliile în sine onorînd absolut orice colecţie, de stat sau privată. Şi încă un lucru important, medaliile sînt cronici în metal ale personalităţilor diferitelor timpuri istorice, o modă în Europa barocă. Şi Gotha rămîne un centru de referinţă al perioadei din a doua jumătate a secolului al XVI – lea şi pînă la mijlocul secolului al XVII – lea, am în vedere perioada barocului.

O altă fereastră deschisă este spre autorul medaliilor, Christian Wermuth (1661 – 1739). Se specializează sub îndrumarea gravorului Ernst Caspar Durr. Cu 1688 este oficial medalistul Casei de Saxa – Gotha. În întreaga sa activitate a executat aproximativ 1500 de medalii, tematica fiind diversă.

Wermuth nu a fost numai un gravor de renume. Renumele i l-au dus şi activitatea de editor, lui datorîndu-i -se şi celebrele ‘cataloage – reclamă’, prin care şi-a făcut cunoscută opera, caracterul acestor cataloage fiind dublu, educativ şi publicitar deopotrivă.

Medaliile sale nu sînt numai cronici, sînt mai mult. Wermuth îmfrumuseţează şi înnobilează trăsăturile împăraţilor, punîndu-şi amprenta personală. La aceasta se adaugă şi îmbogăţirea detaliilor, toate la un loc conferind medaliilor, repet, unicitate.

Expoziţia în sine merită atenţie şi prin cărţile rare, prin gravuri (‘Doisprezece bărbaţi faimoşi din lumea greacă şi romană’, Antwerp, 1638, după desenele lui Peter Paul Rubens – Plato, Seneca, Brutus, Socrate, Sofocle, Nero, ca să ofer un exemplu), prin panourile explicative, toate autentice lecţii de cultură generală, dar şi de strictă specialitate în două domenii distincte, istorie, respectiv artă (gravura, medalistică, editare carte).

Demostene ŞOFRON