Muzeul covoarelor tradiţionale înnobilează saloanele Mănăstirii Piatra Craiului

Nu ştim câte din fabricile noastre producătoare de covoare din zona Transilvaniei au avut lăudabila iniţiativă de a-şi aduna, într-un mic muzeu, chintesenţa muncii lor creative care dă căldură, confort şi culoare locuinţelor noastre şi ale altor familii şi instituţii de pe mapamond, unde am exportat tot ce a fost mai bun şi trainic cu câteva decenii în urmă.

Poate Cisnădie, poate Alba Iulia, dar în niciun caz la Gherla, unde se ţeseau şi plecau în lume cele mai frumoase covoare orientale din lâna merinos, în culori şi modele fermecătoare, adevărate lucrări de artă ce au rămas doar amintiri nostalgice pentru creatorii acelor valori materiale.

Şi totuşi, într-un pitoresc sat al Maramureşului milenar, s-a născut ideea unui Muzeu al covoarelor tradiţionale, unde s-a ţesut vreo 40 de ani cu suveica şi spata, s-a cusut şi împletit cu ace şi undrele, pentru a da forme şi culoare sutelor de covoare, carpete şi covoraşe inspirate din bogăţia meşteşugului şi folclorului popular de mare valoare artistică.

S-a pornit de la Lada cu zestre, ne-a mărturisit creatoarea acestor valori incomensurabile, doamna Maria Pop, născută în Vadul Izei, dar aşezată în Deşeştii Maramureşului, prin căsătorie, adică, acolo unde şi-a împlinit şi vocaţia de creatoare a covoarelor ce aduce neasemuitul frumos al trecutului în contemporaneitate.

Formidabil efort, ambiţie, răbdare şi motivaţie artistică să poţi realiza 70 de covoare din fir de lână vopsit cu pigment natural. Numai pregătirea firelor şi a recoltării plantelor din care a putut obţine mirificele culori care au generat plăcutele broderii, îţi…obosesc până şi gândurile, dar pentru creatoarea acestei imense colecţii a însemnat un nobil angajament al vieţii sale.

Şi cum valoroasa şi voluminoasa creaţie a acestor decenii a dorit s-o transfere într-un permanent muzeu al covoarelor tradiţionale, doamna Maria Pop ne-a explicat că acest act de mare generozitate are motivaţie duhovnicească, iar din cele trei Mănăstiri spre care a făcut primul pas al rugăciunii, chemarea divină a fost mai puternică la Mănăstirea Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Piatra Craiului, din spaţiul parohial Bucea.

Aici, în două saloane din zona Paraclisului, au fost expuse circa 300 de lucrări, în majoritate covoare de diferite dimensiuni ce se remarcă nu doar prin motivele tradiţionale ţesute şi vopsitul vegetal, ci şi prin elasticitatea lor, prospeţime şi rezistenţă. Este adevărat, adăuga artista Maramureşului, întreţinerea este pretenţioasă, însă părintele stareţ, Antonie şi colectivul de monahi de la această nouă mănăstire, care ne-au oferit cu generozitate un spaţiu de 300 mp, vor acorda cuvenita atenţie acestor valori ce pot deveni patrimoniale.

Noul Muzeu al covoarelor de la Mănăstirea Piatra Craiului, mai cuprinde, din donaţia doamnei Maria Pop, o veche Ladă de zestre a Maramureşului şi numeroase obiecte artizanale. Am văzut aici tradiţionalele costume populare pentru bărbaţi şi femei, draperii, prosoape artizanale, cearşafuri ţesute în război cu nodături şi dantelă, desăgi, cergi, perine cu broderii, inclusiv bătrânul război de ţesut moştenit de la bunici, în care s-au…născut aceste minunate exponate ce au generat, în această toamnă, muzeul covoarelor de la Mănăstirea Piatra Craiului. Acestor creaţii valorice ce înnobilează şi mai mult acest spaţiu sacru al rugăciunii noastre, li se adaugă, ca bonus de autor, volumul: ,,Valoarea medicinală a plantelor pictoriale’’, prin care doamna Maria Pop ne sugerează reţetele, sau mai bine zis, ne descrie virtuţile tămăduitoare a multor plante din arealul natural nepoluat.

Dumitru VATAU