Municipalitatea clujeană nu prea a performat la capitolul fonduri europene

Primaria-Cluj-13O analiză realizată de Incubatorul de politici urbane „Proiect Cluj” în domeniul absorbţiei fondurilor europene arată că municipiul Cluj-Napoca a valorificat extrem de puţin aceste oportunităţi de dezvoltare. În schimb, în document se arată că oraşe ca Alba-Iulia şi Oradea stau mult mai bine la acest capitol şi că au ştiut să profite din plin de banii europeni deşi nu au avut statutul de pol de creştere regional, aşa cum l-a avut Cluj-Napoca. De asemenea, analiza mai dezvăluie faptul că administraţia clujeană a fost depăşită la acest capitol şi de Universitatea „Babeş-Bolyai”, care a contractat proiecte în valoare totală de 975 mil RON, cu peste 50% mai mult faţă de Primăria Cluj-Napoca, în condiţiile unui buget anual mult mai mic faţă de cel al municipalităţii clujene.

„Fondurile europene alocate României, pentru perioada 2007-2013, susţin proiecte care se derulează pînă în anul 2015 inclusiv. Administraţiile locale au acces la aceste fonduri prin intermediul mai multor programe operaţionale, însă majoritatea proiectelor sînt finanţate prin Programul Operaţional Regional. Clujul a fost desemnat pol de creştere regional, alături de alte 6 localităţi: Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Braşov. Polilor de creştere le este rezervată în cadrul POR, la nivelul fiecărei regiuni, o linie de finanţare dedicată, respectiv Domeniul Major de Intervenţie 1.1 Planuri integrate de Dezvoltare Urbană – Poli de creştere. La nivelul regiunii Nord-Vest pe DMI 1.1 sînt alocaţi 82.41 mil EUR, reprezentînd aprox. 15% din alocaţia POR pentru regiunea NV, pentru care nu există o competiţie propriu-zisă, banii fiind practic rezervaţi polului de creştere Cluj-Napoca. Celelalte localităţi din regiune nu au această facilitate, sumele totale alocate pentru aceste centre secundare (poli de dezvoltare, centre urbane) fiind mai mici decît alocaţia totală pentru polul de creştere Cluj-Napoca. De la bun început mun. Cluj-Napoca a pornit în aceasta cursă cu un avantaj consistent”, se arată în document, precizîndu-se că valoare totală a proiectelor contractate prin POR de către municipiul Cluj-Napoca este de aproximativ 584 mil. RON.

Analiza mai relevă că în cadrul grupului de oraşe desemnate ca poli de creştere mun. Cluj-Napoca este depăşit de centre regionale mult mai mici, lipsite de influenţă politică, decît competenţele şi resursele locale ale Clujului. Astfel, municipiul Iaşi, care are o populaţie de doar 290 de mii de locuitori a atras 595,6 milioane lei, iar municipiul Craiova unde locuiesc 270 de mii de persoane au contractat proiecte de 615,76 milioane lei.

Acelaşi document mai arată că municipiul Cluj-Napoca este depăşit la capitolul fonduri europene atrase şi de alte centre urbane din Transilvania, de dimensiune mult mai mică şi cu resurse locale şi capacitate de influenţă foarte slabă.

„De exemplu, municipiul Alba Iulia este de 5 ori mai mic decît Clujul, în timp ce Oradea este încă încadrată în rîndul municipiilor de rang II. Aceste oraşe nu au beneficiat de privilegiul unei linii dedicate, precum polii de creştere, fiind nevoite să îşi concentreze politicile de investiţii pe obiective bine definite şi să se raporteze mult mai competitiv la alternativele de finanţare existente. Spre deosebire de municipiul Cluj-Napoca, administraţiile acestor oraşe mai mici, s-au raportat proactiv la oportunităţile de finanţare, reuşind să elimine decalajele şi să îşi acopere mult mai bine nevoile de finanţare. Un indicator relevant este valoara contractata raportată la populaţia totală, municipiului Alba Iulia reuşind o performanţă chiar de 2,5 ori mai bună decît municipiul Cluj-Napoca”, se precizează în document.

Incubatorul de politici urbane „Proiect Cluj” arată că şi Universitatea „Babeş-Bolyai” a avut, spre deosebire de municipiul Cluj-Napoca performanţe mult mai bune la capitolul atragere de fonduri europene. În acelaşi exerciţiu financiar, Universitatea Babeş-Bolyai a contractat peste 140 de proiecte (faţă de cele aproximativ 20 ale Primăriei Cluj) în valoare totală de 975 mil RON, cu peste 50% mai mult faţă de Primăria Cluj-Napoca, în condiţiile unui buget anual mult mai mic faţă de cel al municipalităţii”, se menţionază în document.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.